Arabia Saudită importă milioane de barili de motorină rusească pe care Europa nu o mai vrea şi simultan trimite spre UE propria sa producţie de motorină, transmite Bloomberg.
Datele furnizate de firma de analiză Kpler arată că în luna aprilie Arabia Saudită a importat din Rusia o cantitate de 174.000 de barili de motorină în fiecare zi, cel mai ridicat nivel de după 2017, iar importurile au continuat să crească în luna mai. Simultan, Arabia Saudită a devenit principalul furnizor de motorină al Europei, devansând cu mult Rusia începând din luna februarie.
Ţara din Orientul Mijlociu nu trimite Europei aceiaşi carburanţi pe care îi importă din Rusia, pentru că asta ar fi o încălcare a sancţiunilor impuse de Uniunea Europeană. Potrivit unei surse din apropierea acestui dosar, creşterea importurilor de motorină ale regatului saudit are legătură cu lucrările de mentenanţă la rafinăriile sale.
Potrivit Kpler, Arabia Saudită a devansat SUA şi a devenit luna trecută al doilea mare exportator mondial de motorină. Aproximativ 35% din exporturile totale realizate de Arabia Saudită în luna aprilie au mers spre ţări din Uniunea Europeană şi Marea Britanie. Majoritatea acestor livrări au provenit din porturile Jubail şi Yanbu din Arabia Saudită. O parte din livrări au mers şi spre Africa. În contrast, motorina din Rusia a ajuns în regatul saudit prin porturile Ras Tanura şi Jizan.
Importurile de motorină ale Arabiei Saudite ar urma să crească de la o medie de 31.500 de barili pe zi în 2022 până la o medie de 150.000 de barili pe zi în restul acestui an, estimează Iman Nasseri, director la firma de consultanţă FGE.
Aceste fluxuri comerciale sunt un alt exemplu al modului în care piaţa petrolieră a absorbit până acum sancţiunile agresive introduse de statele occidentale, printre care se numără şi un plafon de preţ, impus vânzărilor de petrol ale Rusiei, permiţând ţiţeiului şi carburanţilor ruseşti să continue să ajungă pe piaţă în cantităţi mari.
Banii nu miros! Arabia Saudită importă motorină din Rusia şi livrează propria sa producţie Europei
Ministra Agriculturii, Ludmila Cătlabuga, anunță că instituția pe care o conduce lucrează împreună cu Ministerul Justiției la un mecanism de protecție destinat fermierilor aflați în dificultate și supuși executărilor silite. Potrivit acesteia, proiectul unui act normativ a fost deja transmis Ministerului Justiției, iar ministrul de resort a confirmat că documentul urmează să fie examinată, îmbunătățit și promovat cât mai rapid.
Cătlabuga a subliniat că obiectivul principal este stoparea executărilor silite în cazul fermierilor care au un plan clar de restructurare, astfel încât să fie evitate falimentele în lanț din sectorul agricol. Ministra accentuează însă că măsura nu reprezintă o anulare a datoriilor, iar fermierii își vor păstra obligațiile față de creditori. „Vrem să oprim acele executări silite și să nu avem ridicări de bunuri de la fidejusori, dar doar pentru fermierii care au un plan de restructurare clar și viabil. Această perioadă de protecție nu îi scapă de datorii, dar îi ajută să le onoreze și să evite insolvența”, a explicat Cătlabuga.
Oficiala a menționat că proiectul este doar prima componentă a unui pachet mai amplu de măsuri legislative, care va viza inclusiv finanțarea în sectorul agricol și crearea unor instrumente suplimentare de sprijin pentru fermierii afectați de pierderi, datorii sau dificultăți financiare. Ministerul Agriculturii și Ministerul Justiției se află în dialog permanent pentru ajustarea cadrului normativ.
„Suntem în discuții bune cu Ministerul Justiției și ne dorim ca actul să fie promovat cât mai rapid. Înțelegem atât situația fermierilor care riscă să intre în insolvență, cât și responsabilitatea față de creditori. Este important să găsim o soluție echilibrată”, a declarat Cătlabuga.
Proiectul urmează să fie analizat în detaliu de Ministerul Justiției, iar ulterior să fie înaintat Guvernului pentru aprobare, astfel încât mecanismul de protecție să poată intra în vigoare în cel mai scurt timp.
Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!
-
1Guvernul taie compensațiile la energie: plafonul maxim se va reduce de la 1400 lei până la 1000 lei
-
2Cine este milionarul din agricultură acuzat de un faliment de 74 milioane lei prin firme-satelit și importuri fantomă
-
3Imperiul stăpânului nevăzut al pieței cerealelor, mai mare decât statul: rețea logistică, porturi și uzine în trei țări
-
4Cine vrea să jefuiască Moldova? Licitația centralelor de cogenerare, deturnată spre oferte cu 40% mai scumpe
-
5Centrala de la Curiurgan reintră în joc! MGRES reapare pe lista Moldelectrica pentru acoperirea pierderilor