Banii nu miros! Arabia Saudită importă motorină din Rusia şi livrează propria sa producţie Europei

Arabia Saudită importă milioane de barili de motorină rusească pe care Europa nu o mai vrea şi simultan trimite spre UE propria sa producţie de motorină, transmite Bloomberg.

Datele furnizate de firma de analiză Kpler arată că în luna aprilie Arabia Saudită a importat din Rusia o cantitate de 174.000 de barili de motorină în fiecare zi, cel mai ridicat nivel de după 2017, iar importurile au continuat să crească în luna mai. Simultan, Arabia Saudită a devenit principalul furnizor de motorină al Europei, devansând cu mult Rusia începând din luna februarie.

Ţara din Orientul Mijlociu nu trimite Europei aceiaşi carburanţi pe care îi importă din Rusia, pentru că asta ar fi o încălcare a sancţiunilor impuse de Uniunea Europeană. Potrivit unei surse din apropierea acestui dosar, creşterea importurilor de motorină ale regatului saudit are legătură cu lucrările de mentenanţă la rafinăriile sale.

Potrivit Kpler, Arabia Saudită a devansat SUA şi a devenit luna trecută al doilea mare exportator mondial de motorină. Aproximativ 35% din exporturile totale realizate de Arabia Saudită în luna aprilie au mers spre ţări din Uniunea Europeană şi Marea Britanie. Majoritatea acestor livrări au provenit din porturile Jubail şi Yanbu din Arabia Saudită. O parte din livrări au mers şi spre Africa. În contrast, motorina din Rusia a ajuns în regatul saudit prin porturile Ras Tanura şi Jizan.

Importurile de motorină ale Arabiei Saudite ar urma să crească de la o medie de 31.500 de barili pe zi în 2022 până la o medie de 150.000 de barili pe zi în restul acestui an, estimează Iman Nasseri, director la firma de consultanţă FGE.

Aceste fluxuri comerciale sunt un alt exemplu al modului în care piaţa petrolieră a absorbit până acum sancţiunile agresive introduse de statele occidentale, printre care se numără şi un plafon de preţ, impus vânzărilor de petrol ale Rusiei, permiţând ţiţeiului şi carburanţilor ruseşti să continue să ajungă pe piaţă în cantităţi mari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Arabia #petrol #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În pofida unei recolte promițătoare în sezonul agricol 2025–2026, fermierii moldoveni se confruntă cu o piață instabilă și o serie de provocări comerciale regionale, arată analiza detaliată a economistului Iurie Rija. Conform acestuia, deși producția de grâu cunoaște o revenire semnificativă – cu randamente estimate între 4,0 și 4,5 tone/ha și o recoltă totală prognozată la 1,5–1,6 milioane tone – valoarea comercială a grâului este serios afectată de contextul regional.

Politicile comerciale restrictive ale Uniunii Europene față de grâul ucrainean pot crea un „spațiu de preț” avantajos pentru exporturile moldovenești, însă presiunile asupra pieței nu lipsesc. România, principal partener de export, înregistrează o recoltă record, ceea ce trage cotațiile în jos. În același timp, Ucraina continuă să vândă sub cost în regiune din cauza dificultăților logistice și a lipsei de acces predictibil la porturi.

În sezonul iulie 2024 – iunie 2025, Moldova a exportat 838,7 mii tone de grâu, în scădere cu 37,5% față de sezonul precedent. Totuși, prețul mediu a crescut ușor cu 7,7%, ajungând la 3,88 lei/kg. Chiar și așa, valoarea totală a exporturilor a scăzut la 3,25 miliarde lei, cu 32,7% mai puțin decât în sezonul anterior, când încasările au atins un maxim istoric de 4,83 miliarde lei.

În prima jumătate a anului 2025, Republica Moldova a exportat doar 273 mii tone de grâu – aproape la jumătate față de perioada similară din 2024 – dar la un preț mediu de 4,30 lei/kg, cu 18% mai mult decât anul trecut.

Potrivit economistului, „marjele de profit vor fi strânse în 2025–2026, iar supraviețuirea pe piață va depinde de eficiența operațională. Doar fermierii cu randamente ridicate și costuri optimizate vor putea genera profit real”.

Datele arată că România a rămas principala destinație de export (435.000 tone), urmată de Grecia și Italia, țară care a oferit cel mai mare preț mediu – 4,49 lei/kg. Libanul continuă să mențină o cerere constantă, semnalând stabilitatea unor rute comerciale din Orientul Mijlociu.

Pe plan intern, prețurile actuale de tranzacționare variază între 2.700 și 3.200 lei/tonă, insuficient pentru a acoperi cheltuielile în cazul fermelor cu productivitate medie. Din acest motiv, mulți producători au ales să amâne vânzările, în speranța unei redresări a prețurilor după epuizarea presiunii de ofertă post-recoltă.

În clasamentul exportatorilor, RUSAGRO-PRIM rămâne lider detașat cu 66.000 tone exportate în primul semestru din 2025, urmată de OROM-IMEXPO și GRANDO INVEST. În schimb, fostul lider AGROFLORIS-NORD a dispărut complet din piață în 2025, după un declin abrupt în anul precedent.

În concluzie, Iurie Rija avertizează că, în pofida semnalelor pozitive din producție, „competitivitatea și adaptarea rapidă la contextul regional vor face diferența între fermierii care rezistă și cei care se retrag”. Consumatorii și procesatorii pot spera în menținerea unor prețuri accesibile, dar pentru producători, urmează încă un sezon de echilibristică între randamente, prețuri și volatilitate.