Cum se împart banii la rectificarea bugetară

Cabinetul de miniștri a rectificat Legea bugetului de stat pentru anul 2023. Potrivit documentului, atât veniturile, cât și cheltuielile bugetului de stat se majorează cu 1,4 miliarde de lei.

Respectiv, veniturile bugetului de stat cresc cu 2,2% și vor constitui 66,274 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 1,7% și vor constitui 84,602 miliarde de lei. În același timp, deficitul bugetar rămâne de 18,3 miliarde de lei.

Modificarea bugetului a fost determinată de majorarea intrărilor de granturi externe pentru suport bugetar în sumă de 94 de milioane de dolari, resurse ce au fost direcționate în mare parte pentru dezvoltarea economiei naționale.

Principalele măsuri de ordin economic, vizează alocarea suplimentară de resurse pentru infrastructură și dezvoltare locală:

majorarea Fondului rutier cu 736 milioane de lei pentru lucrări de reparație și întreținere a drumurilor publice naționale;

susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv programul „373”, prin programele ODA – 338 de milioane de lei (din surse externe inclusiv);

majorarea Fondului național de dezvoltare regională și locală – 320 de milioane de lei pentru implementarea proiectelor în cadrul programului „Satul European”;

majorarea Fondului național pentru dezvoltarea agriculturii și a mediului rural – 100 de milioane de lei.

Sunt prevăzute și majorări de cheltuieli pentru implementarea măsurilor în domeniile: cultură, sport și tineret; educație; ocrotirea sănătății. De asemenea, 86,1 milioane de lei vor fi direcționate pentru finanțarea serviciului asistență personală, 50 de milioane de lei pentru reparația capitală a unităților de terapie intensivă din instituțiile medico-sanitare, 5 milioane de lei pentru programul „Farmacia în comuna ta”.

Alte 10 milioane de lei vor fi utilizate pentru renovarea și dotarea infrastructurii pentru educația antepreșcolară, iar 22 de milioane de lei – pentru acordarea premiilor și a burselor sportivilor pentru performanță în competițiile sportive.

Rectificarea presupune și majorarea salariilor pentru unele categorii de bugetari, care lucrează în administrația publică centrală, începând cu 1 iulie curent. Pentru această măsură au fost alocate 89,8 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rectificare #buget #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.