BCE spune că preţul caselor ar putea să se prăbuşească în zona euro odată cu creşterea dobânzilor

Preţul locuinţelor din zona euro ar putea să se îndrepte spre o scădere „dezordonată” pe măsură ce ratele mari la creditele ipotecare fac inaccesibilă achiziţionarea unei locuinţe de către persoane fizice şi neatractivă pentru investitori, a apreciat miercuri Banca Centrală Europeană (BCE), transmite Reuters.

Acesta este doar unul dintre multele riscuri evidenţiate de BCE în raportul său semestrial privind stabilitatea financiară, alături de creşterea costurilor de creditare şi încetinirea ritmului de creştere care afectează companiile şi gospodăriile.

Începând din luna iulie a anului trecut, BCE a început să majoreze dobânda de politică monetară de la un minim istoric, în încercarea de a contracara o inflaţie ridicată, şi toate semnalele arată că BCE va continua să majoreze costul creditului şi în lunile următoare.

Însă impactul celei mai agresive campanii de majorare a dobânzilor din ultimele decenii abia începe să fie resimţit de piaţa imobiliară, care a înregistrat un adevărat boom în ultimul deceniu graţie creditului ieftin.

„Pe viitor, o scădere a preţurilor ar putea deveni dezordonată pe măsură ce majorarea dobânzilor pentru noile credite ipotecare compromite accesibilitate şi majorează povara dobânzii pentru actualele credite ipotecare, în special în ţările unde predomină creditele ipotecare cu dobândă variabilă”, subliniază BCE.

Instituţia de la Frankfurt nu precizează care sunt aceste ţări însă datele BCE arată că Portugalia, Spania şi ţările baltice se numără printre cele unde proporţia creditelor ipotecare cu dobândă variabilă este cea mai mare.

BCE atras de asemenea un semnal de alarmă cu privire la regiunile unde investitorii instituţionali şi-au asumat poziţii mari pe piaţa imobiliară rezidenţială şi care ar putea suferi o lovitură serioasă în situaţia retragerii capitalului. Printre aceste zone se numără Berlinul, unele părţi din Germania de Vest şi unele capitale precum Paris, Madrid, Lisabona şi Dublin.

Pe de altă parte, BCE susţine că gospodăriile din zona euro beneficiază de o piaţă a muncii solide, ceea ce înseamnă că există mai puţini oameni care ar putea să înceteze să îşi mai plătească ratele la credite din cauza şomajului.

Cel mai raport al BCE privind stabilitatea financiară vine la scurt timp după falimentele bancare din SUA şi preluarea în regim de urgenţă a băncii elveţiene Crédit Suisse de către rivala UBS.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

#imobil #pret #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.