Țara ”prietenoasă” unde Putin a refuzat să meargă, de frică să nu fie arestat

01 Iun. 2023, 08:34
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Iun. 2023, 08:34 // Actual //  bani.md

Președintele rus Vladimir Putin continuă să evite călătoriile internaționale după ce Curtea de la Haga (CPI) a emis un mandat de arestare a acestuia în cazul deportării ilegale a copiilor ucraineni.

După ce luna trecută a refuzat să zboare în Turcia pentru a inaugura centrala nucleară Akkuyu, construită de compania rusă Rosatom, el nu va merge nici la summitul SCO, care va avea loc pe 4 iunie în India.
În ciuda faptului că India este considerată o țară „prietenoasă” pentru Moscova și nu a semnat Tratatul de la Roma, care este documentul fundamental în activitatea CPI și, prin urmare, nu este obligată să-i îndeplinească ordinele, vizita președintelui rus la ședința SCO nu va avea loc.

Potrivit publicației The Hindu, summitul, care a fost planificat inițial să aibă loc cu prezență fizică, va avea loc prin videoconferință. Motivul oficial pentru schimbarea formatului este „dificultățile de programare”.

La rândul ei, publicația Nestka scrie, citând o sursă de rang înalt din parlamentul rus, că ordinul de la Haga nu este singurul motiv pentru refuzul lui Putin de a zbura în India – raidul cu drone asupra Moscovei i-a influențat decizia.

„Putin nu are sentimentul de securitate ”, a spus sursa.

În septembrie, va avea loc un alt forum important cu participarea Rusiei. Vorbim despre summitul BRICS, care va fi găzduit de Africa de Sud. Această țară, spre deosebire de India, recunoaște jurisdicția CPI, dar autoritățile sale au anunțat deja planurile de a acorda imunitate diplomatică tuturor participanților la întâlnire.

În ciuda acestui fapt, încă nu există nicio confirmare a participării lui Putin la summit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.