Cine este miliardarul care şi-a mărit averea cu peste 40 de miliarde de dolari, mai mult decât toţi super-bogaţii

În 2022, Mark Zuckerberg a pariat totul pe metaverse – un proiect de realitate virtuală – care l-a costat enorm, averea miliardarului prăbuşindu-se cu peste 100 mld. dolari. În 2023, Zuckerberg a reuşit să revină în lumina reflectoarelor după ce averea sa a marcat un salt de 44 miliarde de dolari, mai mult decât au câştigat toţi super-bogaţii lumii în acest an, scrie Bloomberg.

În ciuda creşterii fulminante a averii sale, CEO-ul Meta ocupă doar locul 12 în topul celor mai mari miliardari din lume.

Zuckerberg a lăsat în acest an metaverse-ul în spate şi a început să facă schimbări reale, cea mai recentă fiind o reducere a costurilor la Meta Platforms, care s-a soldat cu concedieri pe bandă rulantă. Următorul proiect este crearea unei platforme de social-media care să rivalizeze cu Twitterul lui Elon Musk.

Chiar şi în condiţiile în care acţiunile Meta au închis în uşoară scădere vineri la New York, acţiunile companiei au performant spectaculos în 2023 bifând o creştere de peste 100% şi aducând averea lui Mark Zuckerberg la 90 de miliarde de dolari.

Prognozele privind veniturile Meta sunt, de asemenea, optimiste, au scris analiştii Loop Capital Markets Rob Sanderson şi Alan Gould într-o notă din 15 mai. Analiştii estimează un prag 320 de dolari pe acţiune, faţă de preţul de închidere de vineri de 245,64 dolari.

„Credem că povestea produselor Meta sună mai bine ca oricând”, au declarat aceştia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bogati #miliarde #Mark zuckerberg

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.