Secretele unui imperiu care a sfidat toate crizele economice iar acum este evaluat la 500 de miliarde de dolari

02 Iun. 2023, 10:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Iun. 2023, 10:42 // Actual //  bani.md

Bernard Arnault, cel mai bogat om din lume, a reuşit să transforme în timp LVMH într-un imperiu al luxului, evaluat la 500 de miliarde de dolari, care gestionează  75 de branduri diferite localizate în şase sectoare economice, scrie CNBC, citat de busniessmagazin.ro.

În aprilie, pe fondul rezultatelor trimestriale publicate de LVMH, acţiunile gigantului de lux au explodat şi l-au transformat pe Bernard Arnault în cel mai bogat om din lume, depăşind miliardari precum Elon Musk, Jeff Bezos sau Bill Gates.

Compania a înregistrat anul trecut venituri de 79,2 miliarde de euro, o creştere de 23% faţă de veniturile din 2021. Numărul magazinelor sale a crescut de peste cinci ori în ultimele două decenii, cu locaţii în 81 de ţări şi peste 196.000 de angajaţi în întreaga lume.

Pe fondul ascensiunii care pare că nu se mai termină, analiştii, economiştii şi traderii au început să numească LVMH „imperiul anti-recesiune”, în contextul în care în timp a reuşit să treacă fără prea mari probleme peste toate sincopele economice şi să crească constant.

Succesul gigantului de lux a atras după sine şi o întrebare foarte importantă: Care e secretul din spatele acestei evoluţii fulimnante?

Unii spun că punctul forte al lui Arnault constă în identificarea companiilor care pot performa pe termen foarte lung. Cea mai recentă achiziţie a sa a fost Tiffany & Co. pentru 15,8 miliarde de dolari în 2021.

„Când vorbeşte despre potenţiale achiziţii, nu caută brandul care este la modă în acest moment. El caută un brand despre care crede că poate fi aici peste 100 de ani”, a declarat Anish Melwani, preşedinte şi CEO al LVMH pentru America de Nord.

Toate cele 75 de branduri sunt gestionate de LVMH, dar totodată beneficiază şi de un grad ridicat autonomie, în contextul în care fiecare dintre branduri are o conducere proprie şi nu sunt manageriate direct Arnault.

„Am încercat să evităm acea strategie ineficientă pe care o mai practică unele companii, care ajung să pună o singură persoană la conducerea a zeci de businessuri diferite”, a mai spus Melwani.

Acest lucru se reflectă în abilitatea LVMH de a oferi în mod constant produse care se bazează pe moştenirea mărcilor sale, în combinaţie cu tendinţele şi cultura actuală. LVMH colaborează în mod constant cu celebrităţi, staruri din lumea modei şi influenceri, pentru a rămâne relevant pentru toată lumea.

„Cheia succesului este păstrarea relevanţei şi jocul pe termen lung”, a concluzionat CEO-ul LVMH pentru America de Nord.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.