Care sunt orașele din Europa supra-aglomerate cu turiști

Industria de turism și-a revenit în forță după anii de vârf ai pandemiei, iar locuitorii destinațiilor preferate pentru city-break-uri resimt deja impactul supra-aglomerării cu turiști.

Pitoreasca localitate Hallstatt din Austria este un astfel de loc, atrăgând atenția în ultimele săptămâni după ce autoritățile locale au instalat bariere pentru a împiedica turiștii să își facă selfie-uri în anumite zone și au introdus limite zilnice pentru numărul de autobuze și mașini permise în zonele respective.

Graficul alăturat pregătit de Statista oferă o idee despre cât de aglomerate pot fi unele dintre cele mai populare orașe europene, utilizând cifrele de turism anuale din 2019 (ultimul an pre-pandemie) pentru a calcula o estimare a numărului de turiști în raport cu numărul de locuitori ai fiecărei localități.

Orașul Dubrovnik din Croația se află pe primul loc în clasament, cu 36 de turiști la fiecare locuitor. Potrivit Holidu, agenția de închirieri de case de vacanță care a creat clasamentul, orașul este în special popular în lunile iulie și august.

Dubrovnik, la fel ca multe dintre orașele aflate în topul listei, are populație mică în comparație cu orașe precum Londra, care se află pe locul 29 între cele 35 de orașe analizate și care are o populație de aproape 9 milioane de locuitori.

Pe locul al doilea se află la egalitate orașul italian Veneția, orașul belgian Bruges și orașul grec Rhodos, toate având 21 de turiști la fiecare locuitor.

În Veneția supra-aglomerarea cu turiști a fost în mare parte atribuită navelor de croazieră din ultimii ani, ceea ce a determinat autoritățile să interzică intrarea acestora în centrul orașului începând cu august 2021.

Celelalte două orașe care completează top 10 sunt Dublin, cu 11 turiști la fiecare locuitor, și Tallinn, cu 10 turiști per locuitor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aglomeratie #orase #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.