Un nou val de durere este pe cale să lovească sectorul imobiliar deja suferind al Europei

Deja afectaţi puternic de creşterea costurilor de finanţare şi scăderea valorizărilor, proprietarii europeni se pregătesc pentru un nou val de suferinţă.

Companiile din sectorul imobiliar au obligaţiuni de aproximativ 165 miliarde de dolari ce ajung la maturitate până în 2026, în timp ce băncile îşi reduc expunerea la industrie, iar costurile de credit se situează la cel mai ridicat nivel de la criza financiară, scrie Bloomberg, citat de ZF.

În acest context, unele firme riscă să fie retrogradate la statutul junk, pentru acestea costurile de finanţare urmând să crească şi mai mult.

Printre probleme se numără o prăbuşire a valorilor birourilor din Londra până în Berlin, sectorul proprietăţii devenind astfel cel mai puţin popular în rândul managerilor de fonduri pentru a treia lună consecutiv, relevă un sondaj realizat de Bank of America Corp.

Copleşiţi de datorii, mulţi proprietari vor fi nevoiţi să recurgă la vânzări de active, reduceri de dividende şi emisiuni de drepturi în încercarea de a poziţiona firmele pentru un viitor mai turbulent.

Pieţele imobiliare sunt aproape îngheţate, în condiţiile în care cumpărărorii cer randamente mai mari pentru a compensa riscul creşterii dobânzilor şi plecării chiriaşilor.

Situaţia s-ar putea agrava, cu valorile segmentului imobiliar comercial putând scădea cu până la 40%, avertizează Aaron Guy, analist în cadrul Citigroup.

Nesiguranţa îi face pe managerii de active precauţi.

„Stăm departe de sector“, arată Lucas Maruri, fund manager la MAPFRE Asset Management. „Estimăm că există în continuare riscuri care vor sta în calea unei performanţe solide a acţiunilor companiilor imobiliare şi dezvoltatorilor europeni în lunile următoare“.

În cadrul unui raport recent privitor la impactul scumpirii creditului asupra stabilităţii pieţelor, Banca Centrală Europeană subliniază de asemenea riscurile cu care se confruntă sectorul imobiliar european.

Preţurile locuinţelor s-au temperat considerabil într-o perioadă relativ scurtă de timp şi ar putea scădea în continuare puternic în cazul în care scumpirea creditelor ipotecare va continua să reducă cererea.

În acelaşi timp, pieţele imobiliare comerciale rămân pe scădere din cauza condiţiilor mai dure de finanţare, perspectivei economice nesigure şi unei cereri postpandemice mai fragile.

Această corecţie ar putea testa rezilienţa fondurilor de investiţii, se arată în raportul BCE.

„Corecţia de pe pieţele imobiliare ar putea deveni dezordonată în cazul unor surprize macrofinanciare negative“, se mai arată în raportul respectiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #Europa #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță pune sub semnul întrebării modul în care sunt formate profiturile băncilor din Republica Moldova și susține că autoritățile ar trebui să verifice dacă dobânzile ridicate și creșterea câștigurilor din sectorul bancar nu sunt alimentate de practici anticoncurențiale sau de modul în care statul își finanțează deficitul.

Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni televizate la Cinema 1, în contextul discuțiilor privind reticența Guvernului de a introduce o taxă pe supraprofiturile băncilor.

Potrivit economistului, înainte ca autoritățile să discute despre o impozitare suplimentară a profiturilor bancare, ar trebui să analizeze mai întâi cauzele care au dus la majorarea acestora. Una dintre întrebările ridicate de Ioniță vizează politica monetară a Băncii Naționale a Moldovei și deciziile de majorare a ratei de bază.

„Problema supraprofitului băncilor sunt pe alte filiere. Prima ar fi să vedem cât de motivat economic sau nu economic a fost decizia BNM de a ridica rata de bază”, a declarat Ioniță.

Economistul afirmă că ar trebui verificat dacă deciziile BNM au fost fundamentate prin rapoarte și recomandări ale structurilor de specialitate, precizând că nivelul și evoluția ratei de bază îi ridică anumite semne de întrebare.

O altă problemă invocată de Ioniță este posibilitatea existenței unor înțelegeri între băncile comerciale, care ar putea influența piața și menține costurile de finanțare la niveluri ridicate.

„Trebuie de văzut dacă nu cumva băncile au niște înțelegeri între ele cum cumpără, că ele practic forțează piața în sus”, a afirmat economistul.

Ioniță a recunoscut însă că demonstrarea existenței unui eventual cartel bancar este extrem de dificilă și necesită investigații complexe. În opinia sa, Consiliul Concurenței ar avea nevoie de suficiente informații și instrumente pentru a putea identifica eventuale practici anticoncurențiale.

Economistul a făcut trimitere la experiența României, unde, potrivit afirmațiilor sale, autoritățile ar fi reușit să demonstreze existența unor practici de tip cartel și manipularea unor indicatori de piață.

„E un fenomen ușor de povestit, greu de făcut”, a spus Ioniță despre demonstrarea unor asemenea înțelegeri.

Un alt argument invocat de economist ține de creșterea cheltuielilor statului pentru împrumuturile contractate de pe piața internă. Potrivit lui Ioniță, costurile cu dobânzile au crescut de la aproximativ două miliarde de lei la patru miliarde, iar ulterior s-ar fi apropiat de cinci miliarde de lei.

„Cheltuielile noastre pe împrumuturile interne sunt profitul băncilor”, a susținut economistul.

În acest context, Ioniță a ridicat și problema dependenței mai mari a statului de finanțarea internă, în condițiile în care relațiile Republicii Moldova cu instituțiile financiare externe s-ar fi deteriorat.

Economistul a subliniat că nu prezintă dovezi privind existența unei acțiuni deliberate, însă consideră că o asemenea ipoteză trebuie verificată.

„Am toate motivele să îmi pun întrebarea asta. E grav dacă ar fi o astfel de situație”, a declarat Ioniță.

Potrivit acestuia, dacă s-ar demonstra că deteriorarea relațiilor cu finanțatorii externi ar fi fost provocată intenționat pentru a obliga statul să se împrumute mai mult de la băncile locale și pentru a le majora profiturile, situația ar fi extrem de gravă.

„Dacă noi avem o acțiune deliberată de deteriorare a relațiilor ca să le crești profitul, asta este crimă”, a afirmat economistul.

Ioniță susține că asemenea suspiciuni trebuie verificate de instituțiile competente și nu pot rămâne doar la nivelul unor declarații sau ipoteze formulate în spațiul public.

Economistul s-a referit și la propunerile privind taxarea suplimentară a profiturilor băncilor. În opinia sa, simpla creștere a impozitării nu înseamnă automat că statul va încasa mai mulți bani, deoarece instituțiile financiare pot utiliza mecanisme legale de optimizare fiscală.

„Mi s-a explicat foarte clar o metodă simplă cum băncile pot la anul să nu plătească un leu în plus față de anul ăsta”, a declarat Ioniță.

El a făcut distincție între evitarea ilegală a taxelor și optimizarea fiscală realizată în limitele legii și consideră că autoritățile trebuie să se concentreze nu doar pe nivelul impozitelor, ci și pe mecanismele prin care sunt generate profiturile bancare.

Veaceslav Ioniță concluzionează că sectorul bancar trebuie analizat mai atent de instituțiile statului, în special din perspectiva concurenței, a costurilor împrumuturilor și a modului în care sunt stabilite dobânzile.

Economistul nu a prezentat probe care să demonstreze existența unui cartel bancar sau a unei acțiuni coordonate între bănci și autorități, însă susține că evoluția profiturilor instituțiilor financiare și creșterea costurilor de finanțare ale statului justifică verificări suplimentare.

„E un domeniu care merită o atenție specială”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.