Moldova nu scapă de gheara Kremlinului! Cumpără motorină din India, care e rafinată tot din petrol rusesc

Petroliștii moldoveni au importat 205,2 mii tine de carburanți în primul trimestru al anului 2023, din care motorină 148,4 mii tone, benzină 44 mii tone și gaz lichefiat 12 mii tone, arată datele ANRE.

România, tradițional, este principalul furnizor de produse petroliere pentru Republica Moldova, consolidându-și poziția în primele luni ale anului curent până la o cotă de 100% la benzină și 90,6% la motorină.

Astfel, pe lângă faptul prezenței pe piața autohtonă a companiilor petroliere care dețin rafinării proprii în România, această tendință se explică prin reconfigurarea căilor de aprovizionare ale țării noastre după invazia Federației Ruse în Ucraina.

Astfel, dacă în trimestrul I al anului trecut, Federația Rusă furniza circa 25% din necesarul de motorină pentru țara noastră, atunci în primele trei luni ale anului 2023, Moldova nu a mai importat acest tip de carburant din est. Din celelalte țări furnizoare de produse petroliere principale, pentru primul trimestru al anului 2023 pot fi menționate: India cu 4,3 %, Bulgaria cu 2,2 % și Turcia cu 1,4 %. Totodată în cantități nesemnificative motorina a fost importată din Grecia cu 0,9%, cât și din alte țări, care în graficul următor sunt reprezentate cu specificația ,,Altele: 0,6%”.

Ultimele date ale Agenției Internaţionale pentru Energie relevă că exporturile de petrol ale Rusiei au crescut la cel mai ridicat nivel de când trupele lui Vladimir Putin au invadat Ucraina.

În aprilie, Rusia a exportat 8,3 milioane de barili pe zi de ţiţei şi petrol, arată raportul lunar al AIE privind petrolul.

Rusia a reuşit însă să redirecţioneze volume uriaşe din petrolul său către China şi India. India a devenit unul dintre cei mai mari cumpărători de petrol rusesc de când Moscova a invadat Ucraina – şi trimite o mare parte din acesta înapoi în Europa sub formă de combustibil rafinat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #India #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.