S-au terminat banii ieftini pentru Republica Moldova! Chișinăul se chinuie să intre pe piața greilor financiari

08 Iun. 2023, 10:28
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
08 Iun. 2023, 10:28 // Slider //  bani.md

Republica Moldova este singura țară din Europa și printre puținele din lume care nu a emis un eurobond suveran. Subiectul Eurobond-ului a fost abordat rar în spațiul public în ultimii 10 ani, iar autoritățile și au manifestat un interes modest față de subiect.

„Republica Moldova este singura țară din Europa și dintre puținele din lume care nu a emis un eurobond suveran și, probabil, suntem unicii care avem doar o singură agenție de rating, iar acest lucru afectează imaginea și nu ne ajută în discuțiile pe care le avem cu investitorii străini, asta fiind o referință pentru ei. Eurobondurile au devenit o sursă importantă de finanțare pentru guvernele și companiile din întreaga lume, datorită accesului la o bază largă de investitori internaționali. Este esențial ca Moldova să se orienteze către piața financiară externă, atât pentru a diversifica sursele de finanțare, cât și pentru a stabili o referință externă pentru economia națională”, a declarat Dumitru Alaiba, vicepremier, Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizări în cadrul Clubului de presă organizat de Expert Grup

Astfel, emiterea de euroobligațiuni, ținând cont că depinde de ratingul de țară efectuat de companiile internaționale,  indică faptul că țara avansează reformele pe un șir de domenii, creând premise pentru dezvoltarea economică, stabilitate și previzibilitate pentru mediul de afaceri.  Însă, emiterea de euroobligațiuni este un proces complex, care urmează a fi pregătit din timp. Astfel, acțiunile prioritare în perioada următoare sunt contractarea a celei de a doua companii care să realizeze ratingul de țară, îmbunătățirea ratingului de țară, dezvoltarea cadrului instituțional necesar pregătirii, emiterii și asigurării unei gestionări eficiente a eurobondurilor, și, cel mai important, identificarea și dezvoltarea unui proiect de țară , investind în care, statul va contribui la creșterea accelerată a PIB-ului pe termen mediu și lung”.

Eugen Ghilețchi, șef componenta Reforma Sectorului Financiar în proiectul USAID MISRA, este nevoie şi de un rebranding la nivel de ţară, iar momentul este prielnic pentru că avem o deschidere excepţională.

Potrivit lui, bani acordați în condiții concesionale acordați Republicii Moldova s-au terminat or, în prezent trebuie să fie urgentată accesul pe piața de capital internațională. Eurobondurile sunt un instrument care facilitează acest lucru.

Republica Moldova are un rating țară jos, iar pentru a obține o dobândă atractivă e nevoie de garanția SUA. „Acest lucru a fost făcut Ucraina în anul 2016 când a emis eorobonduri”.

La rândul său, omul de afaceri Vasile Tofan, membru al Consiliului maib, a remarcat faptul că este foarte mult de lucru la infrastructura din Moldova: de la drumuri, la şcoli şi spitale, căi ferate şi infrastructură energetică, pentru care se poate de emis eurobonduri.

El a spus că în 10-15 ani Chișinăul se va confrunta cu o presiune enormă pe finanțele publice, în condițiile în care generația anilor 80 este cea mai numeroasă, iar după 1990 natalitatea a fost în declin, respectiv pe tinerii din anii 80 va trebui să întrețină cineva.

„În acest context avem nevoie de o creștere economică de cel puțin 9% anual și nu de 2-3%. Acest lucru și-l poate permite Germania sau alte state dezvoltate. Pentru a avea o creştere economică accelerată noi trebuie să investim, rata investiţiilor în ponderea PIB trebuie să fie de circa 20%, iar aceasta la PIB-ul actual ar fi circa trei miliarde de dolari. Noi investim mult sub 3 miliarde, circa 200 milioane pe an”, a punctat Tofan.

Autoritățile au anunțat că în anul 2025 vor emite eurobonduri de jumătate de miliard de euro pe o perioadă de 7 ani, pentru a scoate presiunea de pe buget de rambursare a datoriei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.