S-au terminat banii ieftini pentru Republica Moldova! Chișinăul se chinuie să intre pe piața greilor financiari

Republica Moldova este singura țară din Europa și printre puținele din lume care nu a emis un eurobond suveran. Subiectul Eurobond-ului a fost abordat rar în spațiul public în ultimii 10 ani, iar autoritățile și au manifestat un interes modest față de subiect.

„Republica Moldova este singura țară din Europa și dintre puținele din lume care nu a emis un eurobond suveran și, probabil, suntem unicii care avem doar o singură agenție de rating, iar acest lucru afectează imaginea și nu ne ajută în discuțiile pe care le avem cu investitorii străini, asta fiind o referință pentru ei. Eurobondurile au devenit o sursă importantă de finanțare pentru guvernele și companiile din întreaga lume, datorită accesului la o bază largă de investitori internaționali. Este esențial ca Moldova să se orienteze către piața financiară externă, atât pentru a diversifica sursele de finanțare, cât și pentru a stabili o referință externă pentru economia națională”, a declarat Dumitru Alaiba, vicepremier, Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizări în cadrul Clubului de presă organizat de Expert Grup

Astfel, emiterea de euroobligațiuni, ținând cont că depinde de ratingul de țară efectuat de companiile internaționale, indică faptul că țara avansează reformele pe un șir de domenii, creând premise pentru dezvoltarea economică, stabilitate și previzibilitate pentru mediul de afaceri. Însă, emiterea de euroobligațiuni este un proces complex, care urmează a fi pregătit din timp. Astfel, acțiunile prioritare în perioada următoare sunt contractarea a celei de a doua companii care să realizeze ratingul de țară, îmbunătățirea ratingului de țară, dezvoltarea cadrului instituțional necesar pregătirii, emiterii și asigurării unei gestionări eficiente a eurobondurilor, și, cel mai important, identificarea și dezvoltarea unui proiect de țară , investind în care, statul va contribui la creșterea accelerată a PIB-ului pe termen mediu și lung”.

Eugen Ghilețchi, șef componenta Reforma Sectorului Financiar în proiectul USAID MISRA, este nevoie şi de un rebranding la nivel de ţară, iar momentul este prielnic pentru că avem o deschidere excepţională.

Potrivit lui, bani acordați în condiții concesionale acordați Republicii Moldova s-au terminat or, în prezent trebuie să fie urgentată accesul pe piața de capital internațională. Eurobondurile sunt un instrument care facilitează acest lucru.

Republica Moldova are un rating țară jos, iar pentru a obține o dobândă atractivă e nevoie de garanția SUA. „Acest lucru a fost făcut Ucraina în anul 2016 când a emis eorobonduri”.

La rândul său, omul de afaceri Vasile Tofan, membru al Consiliului maib, a remarcat faptul că este foarte mult de lucru la infrastructura din Moldova: de la drumuri, la şcoli şi spitale, căi ferate şi infrastructură energetică, pentru care se poate de emis eurobonduri.

El a spus că în 10-15 ani Chișinăul se va confrunta cu o presiune enormă pe finanțele publice, în condițiile în care generația anilor 80 este cea mai numeroasă, iar după 1990 natalitatea a fost în declin, respectiv pe tinerii din anii 80 va trebui să întrețină cineva.

„În acest context avem nevoie de o creștere economică de cel puțin 9% anual și nu de 2-3%. Acest lucru și-l poate permite Germania sau alte state dezvoltate. Pentru a avea o creştere economică accelerată noi trebuie să investim, rata investiţiilor în ponderea PIB trebuie să fie de circa 20%, iar aceasta la PIB-ul actual ar fi circa trei miliarde de dolari. Noi investim mult sub 3 miliarde, circa 200 milioane pe an”, a punctat Tofan.

Autoritățile au anunțat că în anul 2025 vor emite eurobonduri de jumătate de miliard de euro pe o perioadă de 7 ani, pentru a scoate presiunea de pe buget de rambursare a datoriei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#eurobond #datorie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.