S-au terminat banii ieftini pentru Republica Moldova! Chișinăul se chinuie să intre pe piața greilor financiari

08 Iun. 2023, 10:28
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
08 Iun. 2023, 10:28 // Slider //  bani.md

Republica Moldova este singura țară din Europa și printre puținele din lume care nu a emis un eurobond suveran. Subiectul Eurobond-ului a fost abordat rar în spațiul public în ultimii 10 ani, iar autoritățile și au manifestat un interes modest față de subiect.

„Republica Moldova este singura țară din Europa și dintre puținele din lume care nu a emis un eurobond suveran și, probabil, suntem unicii care avem doar o singură agenție de rating, iar acest lucru afectează imaginea și nu ne ajută în discuțiile pe care le avem cu investitorii străini, asta fiind o referință pentru ei. Eurobondurile au devenit o sursă importantă de finanțare pentru guvernele și companiile din întreaga lume, datorită accesului la o bază largă de investitori internaționali. Este esențial ca Moldova să se orienteze către piața financiară externă, atât pentru a diversifica sursele de finanțare, cât și pentru a stabili o referință externă pentru economia națională”, a declarat Dumitru Alaiba, vicepremier, Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizări în cadrul Clubului de presă organizat de Expert Grup

Astfel, emiterea de euroobligațiuni, ținând cont că depinde de ratingul de țară efectuat de companiile internaționale,  indică faptul că țara avansează reformele pe un șir de domenii, creând premise pentru dezvoltarea economică, stabilitate și previzibilitate pentru mediul de afaceri.  Însă, emiterea de euroobligațiuni este un proces complex, care urmează a fi pregătit din timp. Astfel, acțiunile prioritare în perioada următoare sunt contractarea a celei de a doua companii care să realizeze ratingul de țară, îmbunătățirea ratingului de țară, dezvoltarea cadrului instituțional necesar pregătirii, emiterii și asigurării unei gestionări eficiente a eurobondurilor, și, cel mai important, identificarea și dezvoltarea unui proiect de țară , investind în care, statul va contribui la creșterea accelerată a PIB-ului pe termen mediu și lung”.

Eugen Ghilețchi, șef componenta Reforma Sectorului Financiar în proiectul USAID MISRA, este nevoie şi de un rebranding la nivel de ţară, iar momentul este prielnic pentru că avem o deschidere excepţională.

Potrivit lui, bani acordați în condiții concesionale acordați Republicii Moldova s-au terminat or, în prezent trebuie să fie urgentată accesul pe piața de capital internațională. Eurobondurile sunt un instrument care facilitează acest lucru.

Republica Moldova are un rating țară jos, iar pentru a obține o dobândă atractivă e nevoie de garanția SUA. „Acest lucru a fost făcut Ucraina în anul 2016 când a emis eorobonduri”.

La rândul său, omul de afaceri Vasile Tofan, membru al Consiliului maib, a remarcat faptul că este foarte mult de lucru la infrastructura din Moldova: de la drumuri, la şcoli şi spitale, căi ferate şi infrastructură energetică, pentru care se poate de emis eurobonduri.

El a spus că în 10-15 ani Chișinăul se va confrunta cu o presiune enormă pe finanțele publice, în condițiile în care generația anilor 80 este cea mai numeroasă, iar după 1990 natalitatea a fost în declin, respectiv pe tinerii din anii 80 va trebui să întrețină cineva.

„În acest context avem nevoie de o creștere economică de cel puțin 9% anual și nu de 2-3%. Acest lucru și-l poate permite Germania sau alte state dezvoltate. Pentru a avea o creştere economică accelerată noi trebuie să investim, rata investiţiilor în ponderea PIB trebuie să fie de circa 20%, iar aceasta la PIB-ul actual ar fi circa trei miliarde de dolari. Noi investim mult sub 3 miliarde, circa 200 milioane pe an”, a punctat Tofan.

Autoritățile au anunțat că în anul 2025 vor emite eurobonduri de jumătate de miliard de euro pe o perioadă de 7 ani, pentru a scoate presiunea de pe buget de rambursare a datoriei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

25 Sept. 2026, 16:52
 // Categoria: Homepage // Autor:  bani.md
25 Sept. 2026, 16:52 // Homepage //  bani.md

Mișcarea Civică Construim înCREDere a prezentat astăzi raportul de monitorizare civică „Un an de la alegerile parlamentare. Unde suntem?”. Documentul evaluează, pe baza datelor publice și a rezultatelor verificabile, modul în care au fost puse în aplicare angajamentele electorale asumate de PAS în programul „UE 2028”, în perioada 28 septembrie 2025–28 septembrie 2026.

„Nu evaluăm guvernarea după preferințele noastre politice, ci după angajamentele pe care ea însăși le-a asumat public și după standardele pe care tot ea și le-a fixat. După un an nu pronunțăm un verdict asupra întregului mandat, dar putem vedea dacă ritmul actual conduce sau nu spre obiectivele promise”, a declarat Olesea Stamate.

Raportul constată că 18 dintre cele 325 de angajamente sectoriale, adică 5,5%, au fost realizate integral. Incluzând realizările parțiale, formale și poziția aproape realizată, totalul ajunge la 26 de angajamente, sau 8%.

 

 

Alte 56 de angajamente, reprezentând 17,2%, nu au niciun început de execuție, iar 86, sau 26,5%, avansează sub ritmul necesar; 47 dintre acestea sunt mult sub ritm. În derulare fără un decalaj demonstrabil sunt 153 de angajamente, iar patru nu au putut fi clasificate din informațiile publice disponibile.

O altă concluzie importantă privește calitatea promisiunilor: 200 din cele 325 de angajamente sectoriale, adică 61,5%, nu conțin nicio cifră, niciun termen și niciun act normativ care trebuie adoptat. În lipsa acestor repere, cetățenii, presa și organizațiile civice nu pot verifica obiectiv dacă promisiunea a fost respectată.

„Pentru fiecare angajament realizat integral există peste trei fără niciun început de execuție și aproape cinci care avansează mai lent decât ar trebui. Un angajament fără termen, cifră sau rezultat măsurabil nu poate produce răspundere politică reală”, a subliniat Olesea Stamate.

Compararea documentelor arată și o reducere a mai multor ținte: 3.000 km de drumuri au devenit cel puțin 100 km anual, 60.000 de hectare de pădure au devenit cel puțin 7.000 de hectare plantate și reabilitate în 2026, locurile noi în creșe au scăzut de la 5.000 la 3.000, iar ținta pentru învățământul superior dual de la 1.000 la 450 de studenți anual. Obiectivele salariale de 10.000 de lei salariu minim și 25.000 de lei salariu mediu nu mai apar cuantificate, iar sportul și politica de tineret nu mai figurează ca domenii distincte.

Raportul consemnează și rezultate pozitive: deschiderea primelor clustere de negocieri cu Uniunea Europeană, majorarea burselor în domenii prioritare, creșterea plafonului de înregistrare obligatorie ca plătitor de TVA la 1,7 milioane de lei, deducerea de până la 20.000 de lei pentru cheltuieli de studii și perfecționare profesională, progrese în acordurile bilaterale de pensii și finalizarea constructivă a liniei electrice Vulcănești–Chișinău.

Mișcarea Civică Construim înCREDere solicită pentru al doilea an un plan public de recuperare a întârzierilor, cu termene, responsabili și indicatori; raportare semestrială privind programul de guvernare; reconsultarea proiectelor modificate substanțial înainte de vot; un calendar fiscal predictibil pentru patru ani și publicarea trimestrială a kilometrilor de drum contractați, executați și recepționați.