Cât a cheltuit Republica Moldova pe piețele energetice din România pentru a ține becul aprins și căldură în case

Republica Moldova a cheltuit în ultimele 3 luni ale anului trecut, pe piețele centralizate de energie electrică și gaze naturale de la București, pentru a ține becul aprins și căldură în case peste Prut, peste 362 milioane lei românești (mai mult de 73 milioane euro), relevă datele oficiale disponibile.

Compania de stat de furnizare și trading de energie și gaze Energocom din Republica Moldova, controlată integral de Agenția Proprietății Publice de la Chișinău, și-a înființat toamna trecută o sucursală în România.

Energocom SA Chișinău – Sucursala Otopeni a primit licențe de trader pe OPCOM și Bursa Română de Mărfuri (BRM) la finalul lunii septembrie 2022, din partea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) de la București.

În cele 3 luni de funcționare din 2022, sucursala Otopeni a Energocom a avut cheltuieli de 362,11 milioane lei românești și venituri de 361,98 milioane lei românești, terminând anul cu o pierdere modică, de circa 134.000 lei, potrivit datelor raportate Ministerului Finanțelor Publice (MFP) din România. Acestea reprezintă achiziții de energie și gaze de pe piețele românești, respectiv revânzări în Republica Moldova, potrivit profit.ro.

Per total, compania de stat din Republica Moldova a înregistrat anul trecut venituri din vânzări reprezentând echivalentul a 2,123 miliarde lei românești și un profit după impozitare de 35,3 milioane RON, a raportat Energocom la Chișinău. Cifrele sunt aferente cursului valutar mediu leu românesc-leu moldovenesc din 2022, comunicat de BNR.

Republica Moldova s-a confruntat cu riscuri mari de aprovizionare cu energie și gaze anul trecut, în principal în prag de iarnă, din cauza deteriorării relațiilor cu gigantul rus de stat producător de gaze Gazprom și cu autoritățile separatiste din Transnistria, unde se află principala sursă de curent electric a Basarabiei, centrala de la Cuciurgan, dar și ca urmare a stopării de către Ucraina a exporturilor de electricitate, ca urmare a distrugerilor provocate sistemului său energetic de către atacurile Rusiei.

De exemplu, în primele zile din noiembrie 2022, România asigura aproape 90% din necesarul de energie electrică al Republicii Moldova, prin contractele comerciale încheiate de producătorii Nuclearelectrica și OMV Petrom cu furnizorul de stat basarabean Energocom, prin achizițiile acestuia de pe piața spot a bursei românești OPCOM, precum și prin contractul de avarie dintre operatorii de transport și sistem vecini Transelectrica și Moldelectrica.

Moldovenii, prin Energocom, au fost nevoiți să se reorienteze radical și extrem de rapid înspre Occident în ceea ce privește achizițiile de energie și gaze, beneficiind și de finanțare bugetară în acest scop prin granturi și credite de la UE și SUA, pentru a face față scumpirilor galopante fără a majora prea mult prețurile pentru consumatorii finali. Demersurile la limită ale companiei au determinat Bloomberg să titreze, într-un reportaj dedicat Energocom, că ″Doar 17 oameni și un câine stau între vecina Ucrainei și colapsul energetic″.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.