Germania face lobby pentru resursele lui Putin, în ciuda războiului: Cum vrea să ajute Rusia, apelând la Ucraina

O statistică din primăvară arăta că importurile Germaniei de gaze naturale și petrol din Rusia au scăzut cu 99,8% în februarie 2023 față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cu toate astea, Berlinul face lobby pentru resursele lui Putin, prin vocea ministrului Economiei, Robert Habeck. Oficialul de la Berlin avertizează asupra ”opririi industriei germane dacă gazele rusești încetează să mai vină în Europa”, după expirarea acordului de tranzit dintre Rusia și Ucraina, la sfârșitul anului 2024.
Habeck, care este și vice-cancelar, a emis luni, 12 iunie 2023, avertismentul dur la o conferință economică din estul Germaniei, spunând că factorii de decizie ar trebui să evite „să facă din nou aceeași greșeală” de a presupune că economia nu va fi afectată fără măsuri de precauție pentru asigurarea aprovizionării cu energie, potrivit Bloomberg. De

”Ar trebui respectate regulile privind împărțirea poverii potențialelor penurii de gaze în Europa de Est, ceea ce înseamnă că Germania ar trebui să exporte gaze acolo pentru a compensa deficitul, iar producătorii din cea mai mare economie a Europei ar putea avea aprovizionarea limitată sau tăiată”, a adăugat el.

„Nu există un scenariu sigur pentru cum vor decurge lucrurile”, a spus Habeck la forumul din Bad Saarow. Capacitatea suplimentară – inclusiv un terminal GNL planificat pe coasta de nord a Germaniei, care a provocat opoziția localnicilor și a grupurilor de mediu – va fi, prin urmare, esențială pentru a menține aprovizionarea atât în Germania de Est, cât și în Europa de Est, a spus el.

În ciuda invaziei pe scară largă a țării de către forțele Kremlinului în februarie anul trecut, Ucraina încă câștigă taxe de tranzit, permițând gazului rusesc să curgă prin teritoriul său către țări precum Austria, Slovacia, Italia și Ungaria.

Chiar dacă o anumită aprovizionare continuă și după 2024, este puțin probabil ca actualul acord de tranzit să fie prelungit în condiții similare, având în vedere lipsa de sprijin politic, potrivit unui raport al Centrului pentru Politica Energetică Globală publicat săptămâna trecută.

„Negocierile directe dintre Ucraina și Rusia cu privire la prelungirea contractului de tranzit par extrem de neplauzibile în mediul actual”, potrivit experților.

Să menționăm faptul că importurile Germaniei din Rusia au căzut cu 91% în primul an al invaziei lui Putin din Ucraina. Statisticile agenției de stat Destatis au arătat că importurile germane din Rusia au fost de 300 de milioane de euro în februarie 2023 față de valoarea de 3,7 miliarde de euro în februarie 2022.

Datele spun că importurile de gaze naturale și petrol ale Germaniei din Rusia au fost în februarie 2023 de numai 4,2 milioane de euro față de 2,2 miliarde de euro în februarie 2022, scăzând cu 91,4%, conform DW.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fermania #lobby #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.