S-a îmbolnăvit sistemul de sănătate moldovenesc!? Prea puțin se plătește pentru prea mulți

Pentru a obține o acoperire universală de sănătate, Republica Moldova are nevoie de un sistem de finanțare care să permită populației să utilizeze tot spectrul de servicii de sănătate – protecție, promovare, prevenire, tratament și reabilitare, fără a suporta dificultăți financiare majore, în special în situația în care, conform datelor Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, 87,7% din populației țării sunt asigurate medical, se arată în Strategia pentru dezvoltarea domeniului sănătății.

În Republica Moldova, conform datelor OMS, cheltuielile totale pentru sănătate, raportate per capita, au crescut de circa 15 ori în perioada anilor 2000 – 2020, de la 21 de dolari în anul 2000 până la 307 de dolari în anul 2020. Totodată, ca pondere din Produsul Intern Brut (PIB), aceste cheltuieli în această perioadă, cu anumite fluctuații pe parcursul anilor, nu s-au modificat substanțial (6% în anul 2000 versus 6,8% în 2020). Ponderea cheltuielilor față de PIB în anul 2020 este puțin mai mare în grupul țărilor cu același venit mediu superior pe cap de locuitor (6%), dar cu mult sub media la nivel mondial și cel al Uniunii Europene (de circa 10%).

Ponderea cheltuielilor publice (bugetul de stat și contribuțiile de AOAM) în totalul cheltuitelor de sănătate în perioada anilor 2000 – 2020 s-a majorat de la 49% în 2000 până la 65% în 2020, cu o creștere semnificativă de 11% în anul 2004, ca urmare a implementării asigurării obligatorii de asistență medicală.

Ministerul Sănătății susține că finanțarea domeniului sănătății din surse publice a fost influențată în perioada anilor 2012 – 2021 de constrângerile bugetare existente și de prioritatea scăzută acordată domeniului sănătății în bugetul de stat, cheltuielile publice pentru sănătate constituind 4,8% din PIB în anul 2020 față de 5,6% în anul 2010. Chiar dacă în valori nominale cheltuielile publice pentru sănătate au crescut, atunci în valori reale acestea înregistrează un trend negativ. Spre comparație, la nivelul Uniunii Europene, acest indicator a constituit 8% din PIB în anul 2020.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bolnavi #sanatate #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.