S-a îmbolnăvit sistemul de sănătate moldovenesc!? Prea puțin se plătește pentru prea mulți

15 Iun. 2023, 12:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Iun. 2023, 12:05 // Actual //  bani.md

Pentru a obține o acoperire universală de sănătate, Republica Moldova are nevoie de un sistem de finanțare care să permită populației să utilizeze tot spectrul de servicii de sănătate – protecție, promovare, prevenire, tratament și reabilitare, fără a suporta dificultăți financiare majore, în special în situația în care, conform datelor Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, 87,7% din populației țării sunt asigurate medical, se arată în Strategia pentru dezvoltarea domeniului sănătății.

În Republica Moldova, conform datelor OMS, cheltuielile totale pentru sănătate, raportate per capita, au crescut de circa 15 ori în perioada anilor 2000 – 2020, de la 21 de dolari în anul 2000 până la 307 de dolari în anul 2020. Totodată, ca pondere din Produsul Intern Brut (PIB), aceste cheltuieli în această perioadă, cu anumite fluctuații pe parcursul anilor, nu s-au modificat substanțial (6% în anul 2000 versus 6,8% în 2020). Ponderea cheltuielilor față de PIB în anul 2020 este puțin mai mare în grupul țărilor cu același venit mediu superior pe cap de locuitor (6%), dar cu mult sub media la nivel mondial și cel al Uniunii Europene (de circa 10%).

Ponderea cheltuielilor publice (bugetul de stat și contribuțiile de AOAM) în totalul cheltuitelor de sănătate în perioada anilor 2000 – 2020 s-a majorat de la 49% în 2000 până la 65% în 2020, cu o creștere semnificativă de 11% în anul 2004, ca urmare a implementării asigurării obligatorii de asistență medicală.

Ministerul Sănătății susține că finanțarea domeniului sănătății din surse publice a fost influențată în perioada anilor 2012 – 2021 de constrângerile bugetare existente și de prioritatea scăzută acordată domeniului sănătății în bugetul de stat, cheltuielile publice pentru sănătate constituind 4,8% din PIB în anul 2020 față de 5,6% în anul 2010. Chiar dacă în valori nominale cheltuielile publice pentru sănătate au crescut, atunci în valori reale acestea înregistrează un trend negativ. Spre comparație, la nivelul Uniunii Europene, acest indicator a constituit 8% din PIB în anul 2020.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.