Snoop Dogg susține o firmă ce produce canabis medical. OCT a fost lansată pe bursa din Londra

Compania medicamentoasă cu canabinoizi Oxford Cannabinoid Technologies (OCT), care se bucură de sprijinul rapperului Snoop Dogg și al gigantului de tutun Imperial Brands, a fost lansată vineri pe bursa din Londra.

Compania britanică, specializată în dezvoltarea de medicamente canabinoide pentru ameliorarea durerii, a încasat încasări brute de 16,5 milioane de lire sterline (23,4 milioane de dolari) în oferta sa publică inițială, cu o valoare inițială de piață de puțin peste 48 de milioane de lire sterline (69,1 milioane de dolari), scrie CNBC.

Prețul acțiunilor a oscilat în jurul valorii de 5 pence la prânz vineri, după ce inițial s-a deschis mai aproape de 8 pence mai devreme în sesiune.

Snoop Dogg, pe nume Calvin Broadus Jr., a investit în mai multe întreprinderi noi de cannabis, inclusiv OCT, prin firma sa de capital de risc Casa Verde. Firma a susținut, de asemenea, companii alimentare din plante, precum Outstanding Foods și nume tehnologice precum Klarna, Robinhood și Reddit.

Canabinoizii sunt substanțe chimice naturale care se găsesc în planta de canabis sativa și sunt utilizate în mod obișnuit în scopuri medicinale pentru tratarea simptomelor precum durerea cronică.
Strategia OCT este de a dezvolta produse farmaceutice cannabinoide pentru tratamentul nedependent al afecțiunilor dureroase. CEO-ul John Lucas a declarat vineri că compania intenționează să utilizeze veniturile din IPO pentru a dezvolta patru noi medicamente.

„Cannabisul medical, problema cu asta este că medicii nu îl pot prescrie, așa că dorim un produs medicamentos pe care să-l putem pune în mâinile medicilor, în mâinile pacienților”.

În anunțul său de listare, OCT a declarat că „concentrarea pe piața primară este piața totală a durerii adresabile, care se estimează că valorează cel puțin 42,5 miliarde de lire sterline prin comercializarea primului medicament produs de OCT, care se anticipează în prezent să fie în 2027”.

#Snoop Dogg #canabis medical #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.