Un gigant care vinde țigări și în Moldova anunță că investește 30 de milioane de dolari în vestul Ucrainei

Philip Morris International Inc va lansa o nouă unitate de producție de 30 milioane de dolari în regiunea Lviv din vestul Ucrainei în primul trimestru al anului viitor, a anunțat marți compania.

„Această investiție reflectă angajamentul nostru ca partener economic pe termen lung al Ucrainei. Nu așteptăm sfârșitul războiului – investim acum”, a declarat Maksym Barabash, directorul executiv al Philip Morris Ucraina, citat de Reuters.

Fabrica va crea 250 de locuri de muncă. Philip Morris a investit peste 700 de milioane de dolari în economia ucraineană de la începutul operațiunilor sale în țară în 1994.

Produsul intern brut al Ucrainei a scăzut cu 29,2% în 2022, cea mai mare scădere anuală de la obținerea independenței țării în urmă cu mai bine de 30 de ani.

Oficialii și analiștii prognozează o creștere economică modestă în acest an, pe măsură ce întreprinderile s-au adaptat la noile realități ale războiului.

Unele multinaționale mari care au activat în Ucraina de mulți ani au anunțat recent planuri de investiții pentru a lansa producția în regiunile centrale și de vest ale țării, departe de linia frontului.

Unilever a anunțat în martie că va investi 20 de milioane de euro într-o nouă unitate de producție în regiunea Kiev, fabrica fiind așteptată să se deschidă în 2024.

Nestlé a început în luna mai construcția unei fabrici de 42,7 milioane de dolari în vestul Ucrainei.

În Republica Moldova sunt trei mari producători de tutun care îşi împart circa 95% din piaţa locală – BAT, JTI și Philip Morris International.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Investiții #Moldova #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie