Ultimatumul dat de fermieri lui Recean! Premierul ridică din umeri: Nu avem 700 de milioane de lei

Fermierii se arată nemulțumiți de acțiunile Guvernului pentru ai ajuta să depășească criza în care s-au pomenit. Premierul Dorin Recean, într-o conferință de presă, a declarat că ajutorul solicitat de agricultori este de 700 de milioane de lei. Bani pe care, după cum a lăsat să se înțeleagă premierul, statul nu îi are.

Recean a enumerat dintre acțiunile autorităților pentru susținerea fermierilor. „Este vorba de 1,5 miliarde de lei din fondul de subvenționare, care va fi suplimentat cu încă 100 de milioane de lei. Or, banii vor fi debursați până la sfârșitul lunii iulie, nu până la sfârșitul anului cum se făcea anterior. Fermierii mai au la dispoziție încă 330 de milioane de lei din rambursarea TVA la motorină”.

„Ceea ce solicită agricultorii se cifrează la încă cel puțin 700 mil. de lei. Ministrul Agriculturii Vladimir Bolea a prezentat la Bruxelles cerințele, ca eventual să ne ajute. Vom discuta cu agricultorii ce putem face. (…) Guvernul întreprinde toate măsurile necesare pentru a face față soitarilor”, a punctat Recean.

Agricultori din mai multe localități ale republicii Moldova au protestat ieri, 20 iunie, cu tehnică agricolă în centrul Capitalei. Fermierii au cerut de la autorități mai multe măsuri de susținere pentru sectorul agricol din țară.

Asociația Fermierilor declara anterior că decizia de a organiza proteste cu tehnică agricolă în mai multe regiuni din țară a fost luată după ce discuția cu prim-ministru, Dorin Recean, „nu s-a soldat cu rezultat palpabil pentru agricultori”, fiind respinsă solicitarea de aprobare a unor măsuri de susținere a fermierilor, care au fost formulate în Declarația din 17 mai 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#Recean #ajutor #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Chișinăul se schimbă. Se construiește, se înalță, se modernizează. Dar, printre clădirile noi din sticlă și beton, orașul își ascunde o altă față: veche, abandonată și uitată. Aproape o mie de monumente istorice și de arhitectură se află în municipiul Chișinău. Sunt clădiri care păstrează memoria orașului, dar care, în loc să fie restaurate, se transformă încet în ruine. Unele au fațade degradate, atele sunt înconjurate de construcții moderne care le sufocă. Sunt cazuri când lucrările începute se opresc… Iar în spatele acestui peisaj trist, de cele mai multe ori, se ascund procedurile birocratice.

Arhitecții susțin că una dintre principalele probleme este modul în care funcționează Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI), instituție care examinează proiectele din zona istorică a Capitalei.

Problemele legate de activitatea Consiliului nu sunt însă noi. În 2022, Centrul Național Anticorupție a identificat riscuri de corupție în activitatea CNMI, inclusiv posibile conflicte de interese între membrii Consiliului și beneficiarii proiectelor. Instituția a recomandat atunci măsuri pentru reducerea acestor riscuri. Ministerul Culturii afirmă că, între timp, cadrul de organizare și funcționare al Consiliului a fost revizuit, inclusiv în ceea ce privește prevenirea și gestionarea conflictelor de interese, examinarea documentației și publicarea deciziilor.

Totuși, rămâne întrebarea, de ce componența Consiliului de ani buni rămâne, în mare parte stabilă. În 2025, pentru funcțiile de membri au aplicat 10 arhitecți și trei reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale. Cinci dintre membrii care făceau parte din Consiliu în 2022 și-au continuat mandatul și după concursul din 2025.

#proiecte de arhitectură #Chisinau