Refugiat în Moldova! Acordarea statutului de protecție temporară ar putea crea dificultăți ucrainenilor veniți în țară

De la începutul războiului Federației Ruse în Ucraina, Republica Moldova a devenit un loc de refugiu pentru sute de mii de oameni. Potrivit datelor oficiale, din 24 Februarie 2022 și până în 16 mai 2023, peste 800 de mii de ucraineni au trecut frontiera Republicii Moldova, iar puțin peste 100 de mii de cetățeni continuă să se afle pe teritoriul țării.

De cele mai multe ori, hotarul Republicii Moldova este trecut de femei cu copii sau persoane în etate, bărbații rămânând să își apere patria. Statisticele arată că 60 la sută dintre refugiați sunt femei iar 46 la sută – copii. Aici, ei își găsesc un loc de adăpost, primesc ajutor material și financiar și au posibilitatea să se angajeze în câmpul muncii ori să își facă studiile.

Aflarea refugiaților pe teritoriul Republicii Moldova devine mai complicată

Inițial, mecanismul de acordare a protecției temporare persoanelor strămutate din Ucraina a fost conceput pentru a facilita șederea acestora pe teritoriul Moldovei. Lucrurile au luat însă, o altă întorsătură, după ce în data de 10 mai 2023 Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a decis reducerea termenului de aflare pe teritoriul Republicii Moldova a persoanelor refugiate din Ucraina care nu au obținut o formă de protecție sau un alt drept de ședere. Astfel, un refugiat din Ucraina, care nu s-a înregistrat oficial, se va putea afla pe teritoriul țării doar 90 de zile în decursul unei perioade de 180 de zile.

„Decizia va afecta negativ majoritatea refugiaților care, din varii motive, încă nu au reușit să aplice pentru protecție temporară. Totodată, această decizie se va reflecta negativ asupra activității Inspectoratului General pentru Migrațiune. Este de așteptat ca numărul doritorilor de a obține protecție temporară va crește exponențial cu expirarea celor 90 de zile, iar instituția riscă să se afle în incapacitate să proceseze numărul ridicat de cereri. Această situație poate cauza și riscuri de corupție, sau abuz atunci când refugiații cu termenul de ședere expirat și fără un statut legal în Moldova vor încercă să găsească metode alternative de a-și prelungi șederea în Moldova”, explică experta IPIS, Victoria Olari, într-un studiu amplu „Situația refugiaților din Moldova. Cum să ajuți, fără să dăunezi”.

Experta spune că datorită importanței acestui mecanism, este esențial ca statul, prin actorii guvernamentali, societatea civilă, împreună cu instituțiile implicate în ajutor umanitar refugiaților, să conlucreze pentru a oferi asistență refugiaților în procesul de obținere a statutului de protecție temporară. În cazul contrar, programul riscă să eșueze în fazele sale incipiente și să cauzeze mai multe probleme, decât soluții.

Se scurge termenul legal de ședere pentru primii sosiți

Decizia CSE din 10 mai 2023 a intrat și în vizorul organizațiilor societății civile din Moldova, imediat după ce a fost publicată. Mai multe ONG-uri au semnat o petiție, prin care au cerut suspendarea dispoziției pentru a le asigura refugiaților din Ucraina condiții și pârghii suficiente pentru asigurarea drepturilor fundamentale și securității acestora. Semnatarii spun că există riscul întemeiat că refugiații cu termenul de ședere expirat și fără un statut legal în Moldova, întorcându-se în Ucraina pentru o scurtă perioadă de timp, din diverse motive, inclusiv, medicale, de documentare, muncă etc, se vor confrunta cu îngrădirea dreptului de intrare și aflare pe teritoriul Moldovei – astfel încălcându-se dreptul la viață, care este un drept absolut.

Apărătorii drepturilor omului de asemenea s-au expus sceptic asupra deciziei CSE din 10 mai 2023. Oleg Palii, directorul executiv al Centrului de Drept al Avocaților, spunea într-un interviu pentru Europa Liberă că autoritățile trebuie să-și pună întrebarea ce vor face cu refugiații ucraineni din Republica Moldova care nu au cerut azil, deoarece se scurg cele 90 de zile de ședere legală. În opinia sa, țara nu are capacitatea să proceseze aproape 100 de mii de cereri de azil sau permise de ședere, deci singura soluție pe care o vede e acordarea prin hotărâre de guvern a protecției temporare, așa cum prevede Legea azilului. „Oamenilor trebuie să le dai o perspectivă clară de ședere, ca omul știe că dacă va sta un an de zile, va trebui să-și caute un loc de muncă, să decidă dacă vrea să-și dea copiii la grădiniță sau la școală, să vadă ce face cu viața sa”, subliniază avocatul. Protecția temporară se acordă pe termen de un an, cu posibilitate de extindere de două ori câte șase luni.

Palii crede că refugiații ucraineni sunt în așteptarea încheierii războiului și vor să se întoarcă acasă. Așa se explică numărul relativ mic al cererilor de azil.

Cum susținem refugiații

Între timp, ucrainenii care s-au stabilit temporar în republica Moldova au nevoie de o susținere. Familii întregi își caută un loc de muncă și încearcă să încadreze copiii în instituțiile de învățământ.

Programele de susținere a refugiaților sunt implementate de organizații umanitare, precum ONG-urile sau agențiile Națiunilor Unite în colaborare cu instituțiile de stat. De exemplu, Agenția ONU pentru Refugiați (ICNUR) a pus în aplicare un program de asistență în numerar, care prevede acordarea a 2200 de lei pentru fiecare refugiat, în fiecare lună a aflării sale în Moldova. Astfel, din 24 februarie 2022 și până în luna mai 2023, peste 115 mii de refugiați au primit asistență, iar valoarea acesteia depășește 87 de milioane de dolari SUA.

Ulterior, din noiembrie 2022 și până în martie 2023, refugiații care beneficiază de asistența în numerar au primit și un suport adițional pentru perioada rece a anului care constituie 700 de lei per gospodărie.

Un alt pilon major al răspunsului la criză a fost acordarea unui ajutor financiar gospodăriilor care găzduiesc refugiați ucraineni. Programul Alimentar Mondial (PAM) a oferit câte 3.900 de lei pentru gospodăriile care au găzduit până la patru refugiați și 4.800 de lei pentru găzduirea a cinci sau mai mulți cetățeni. Prin intermediul PAM, peste 42 de mii de moldoveni care și-au împărțit casa cu refugiații ucraineni au primit asistență în numerar. Toate aceste programe au fost realizate datorită implicării și conlucrării cu structurile de asistență teritorială, autoritățile locale și organizațiile societății civile.

Pentru a asigura sustenabilitate în acțiuni, pe lângă asistență umanitară este important aspectul de integrare socio-economică a refugiaților stabiliți în Republica Moldova. Astfel de programe includ cursuri de limbă română, programe de formare profesională și facilitarea accesului la piața muncii. Scopul acestor programe este de a ajuta refugiații să devină autonomi din punct de vedere economic și să se integreze în comunitățile locale. Însă, de exemplu, cifrele cu privire la angajarea în câmpul muncii arată modest. Din peste o sută de mii de refugiați ucraineni stabiliți în Moldova, doar 1099 de cetățeni, dintre care 799 de femei și 300 bărbați, și-a găsit, oficial, un loc de muncă.

Deși mecanismul de acordare a protecției temporare persoanelor strămutate din Ucraina a fost conceput pentru a facilita șederea acestora pe teritoriul Moldovei, modul în care acesta este pus în aplicare a trezit îngrijorări atât în rândul potențialilor beneficiari, cât și a societății civile, spune Victoria Olari. Așa de exemplu, dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale 9 din 10 mai 2023 prevede că din 15 mai 2023, termenul de aflare pe teritoriul Republicii Moldova a persoanelor refugiate din Ucraina care nu au obținut o formă de protecție sau un alt drept de ședere va constitui 90 de zile în decursul unei perioade de 180 de zile. Decizia va afecta majoritatea refugiaților care, din varii motive, încă nu au reușit să aplice pentru protecție temporară.

Ce fac alte țări

În Franța, refugiații Ucraineni primesc același ajutor financiar ca alți refugiați, în jur de 200 de euro de persoană pe lună, iar proprietarii care găzduiesc refugiați ucraineni primesc 50 de euro pe lună.

În Olanda, refugiații ucraineni primesc o sumă între 120 de euro și 215 euro pe lună în funcție de numărul de membrii ai familiei cât și 93 de euro pe lună dacă sunt cazați într-o locuință privată. Însă dacă o persoană majoră din familie începe să lucreze, ajutorul financiar este oprit.

În Polonia, refugiații primesc 300 de zloți (aproximativ 700 de lei moldovenești) pentru a răspunde la nevoile imediate, după care pot aplica la diferite programe de asistență prin care pot primi 500 de zloți (aproximativ 900 de lei) pe lună pentru fiecare copil sau în jur de 700 de zloți (aproximativ 1200 de lei) pe lună în cazul în care veniturile lor sunt prea mici.

„Faptul că există deschidere și determinare de a continua sprijinul pentru refugiații ucraineni și comunitățile care îi găzduiesc trezește încredere că lucrurile pot fi schimbate spre bine. Experiența anului trecut oferă o bază solidă pentru dezvoltarea și îmbunătățirea programelor și mecanismelor existente. E important ca în procesul de elaborare și implementare să se asigure că măsurile bine intenționate, vin să ajute și nu să dăuneze celor care au nevoie mai mare de protecție”, conchide Victoria Olari.

Acest articol a fost realizat în cadrul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe”, implementate de Institutul pentru Inițiative Strategice în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu suportul Fundației Soros Moldova.

#protectie temporara #război Ucraina #refugiati ucraineni #Republica Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Northvolt AB a cerut protecţie împotriva falimentului în Statele Unite, după ce o încercare disperată de a obţine finanţare de salvare a eşuat, lăsând producătorul de baterii într-o situaţie dificilă, cu doar o săptămână de lichidităţi disponibile, potrivit Bloomberg.

Furnizorul suedez de baterii pentru vehicule electrice va încerca să se reorganizeze în cadrul capitolului 11 din Codul falimentului american, conform unei declaraţii emise joi. Potrivit unui depozit, Northvolt avea aproximativ 30 de milioane de dolari în numerar şi datorii de 5,84 miliarde de dolari.

Această sumă face ca Northvolt să fie una dintre cele mai îndatorate companii care au solicitat falimentul în Statele Unite în acest an, potrivit datelor Bloomberg. Aceasta este urmată de Intrum AB, o altă companie suedeză care a depus o cerere similară săptămâna trecută.

Compania a ales să urmeze calea legală din SUA pentru a oferi un cadru familiar investitorilor existenţi şi potenţialilor investitori interesaţi să furnizeze finanţare, a explicat o sursă apropiată situaţiei.

Această decizie încheie luni de negocieri cu proprietarii, clienţii şi creditorii, în încercarea de a găsi o soluţie pentru continuarea activităţii, după ce resursele financiare au fost epuizate. Northvolt a redus cu un sfert numărul angajaţilor şi a renunţat la planurile de extindere, pentru a face faţă unei crize de lichidităţi care s-a agravat în toamnă, după ce a pierdut un contract important şi nu a reuşit să acceseze un împrumut verde de 5 miliarde de dolari.

Compania a fost considerată un simbol al speranţelor europene de a crea un lanţ de aprovizionare independent pentru vehiculele electrice, în concurenţă cu producătorii stabiliţi din China şi Coreea de Sud.

Fabrica emblematică Northvolt Ett, situată lângă Cercul Arctic din Suedia, va continua să funcţioneze în mod normal pe durata reorganizării. „Compania va continua să livreze produse clienţilor, îndeplinindu-şi în acelaşi timp obligaţiile faţă de furnizorii esenţiali şi va asigura plata salariilor angajaţilor”, a afirmat compania.

În cadrul procedurii de faliment, Northvolt va avea acces la aproximativ 145 de milioane de dolari în garanţii de numerar, conform declaraţiilor companiei. Scania CV AB, divizia de camioane a Volkswagen AG şi un client important al Northvolt, a anunţat că va contribui cu 100 de milioane de dolari pentru finanţarea debitorului în posesie.

Judecătorul american de faliment Alfredo Perez a spus în timpul unei audieri de joi că va aproba cererea Northvolt de a începe utilizarea finanţării din faliment şi a altor împrumuturi pentru a acoperi salariile şi cheltuielile angajaţilor în timpul procesului de reorganizare conform capitolului 11. După reducerile de personal anunţate, Northvolt mai are aproximativ 6.400 de angajaţi în Suedia, Polonia şi Statele Unite.

Filialele Northvolt care se ocupă de fabricile planificate în Germania şi Canada nu fac parte din procesul de faliment conform capitolului 11, dar compania a declarat că aceste proiecte vor fi amânate.