Câţi ani trebuie să trăiască un moldovean după pensionare, ca să-şi recupereze toţi banii daţi statului la contribuţii

23 Iun. 2023, 11:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Iun. 2023, 11:09 // Actual //  bani.md

Angajații moldoveni achită de-a lungul vieții contribuții în fondul de pensii, pentru ca la sfârșitul perioadei de cotizare să le fie asigurată pensia de la stat. În Republica Moldova vârsta de pensionare pentru bărbați este de 63 de ani, iar pentru femei 60 de ani și șase luni.

Statisticile arată că în medie, moldovenii nu mai trăiesc suficient pentru a încasa banii opriți de stat pentru pensie. Astfel, aceștia primesc pensie în jur de 10 ani după ce ies din activitate.

Potrivit datelor statistice oferite de BNS, pentru anul 2021 a constituit 69,1 ani, fiind în descreștere cu 0,7 ani în comparație cu anul precedent. În comparație cu nivelul mediu al speranței de viață în cele 27 de țări ale Uniunii Europene, speranța de viață în Moldova este în descreștere cu 11,3 ani mai puțin.

Speranța de viaţă la naştere pe sexe în anul 2021 a constituit 65,2 de ani pentru bărbați și 73,1 de ani pentru femei.

Contribuția la bugetul de asigurări sociale se raportează în funcție de venitul încasat de fiecare persoană și este în proporție de 24%.

Astfel, un angajat cu un salariu mediu pe economie, cu 11 486 de lei brut, aduce la sistemul public de pensii circa 2 756 de lei pe lună.

După 34 de ani – stagiu complet, dacă salariul ar rămâne același, un moldovean care a avut un salariu mediu pe economie ar urma să primească o pensie în valoare de 4 824 de lei în momentul pensionării.

La un simplu calcul matematic se poate observa că, în condițiile în care stagiul de cotizare este de 34 de ani, un moldovean virează, în medie, aproximativ 1,124 de milioane de lei la bugetul de stat.

Însă, după ce iese din activitate, un cetățean moldovean reușește să încaseze sub formă de pensie de la stat doar aproximativ doar 578,8 mii de lei, raportat la speranța de viață medie de 10 ani. Asta înseamnă că 576,8 mii de lei sunt bani care rămân la stat.

Pentru a-și recupera banii din contribuția pentru pensie, moldovenii ar trebui să mai trăiască aproximativ 20 ani din momentul pensionării, adică ar trebui să atingă vârsta de 80 de ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Mai 2026, 16:13
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Mai 2026, 16:13 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide  reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.