Germania schimbă strategia față de Putin: Măsura care ar afecta masiv Rusia

Dacă în ultimii aproape 20 de ani, Germania a avut relații apropiate cu Rusia, de unde a cumpărat combustibili ieftini, iată că acum Berlinul și-a schimbat strategia la 180 de grade, după ce a scăpat de dependența de Moscova. La Conferința de la Londra privind reconstrucția Ucrainei, un înalt oficial german a spus că ”Rusia trebuie să plătească pentru ce a distrus” în țara vecină.

SUA, Marea Britanie și UE au promis 60 de miliarde de euro pentru a ajuta Ucraina să reconstruiască țara după imensele distrugeri provocate de invazia lui Putin, potrivit MSN.

Ministrul german al dezvoltării, Svenja Schulze, a declarat pentru DW că Rusia ar trebui să plătească într-o zi pentru reconstrucția Ucrainei devastate de război. “Ei trebuie să plătească pentru ceea ce au distrus. Acesta este dreptul internațional”, a spus ea. „Că trebuie să plătească – asta este evident”.

Schulze a participat la Conferința de Reconstrucție a Ucrainei de la Londra din 21-22 iunie 2023, o reuniune internațională a delegaților din peste 60 de țări, menită să finanțeze eforturile de refacere a Ucraina.

Banca Mondială a estimat costul reconstrucției la aproximativ 411 miliarde de dolari (375 miliarde E) în martie, la puțin peste un an după ce Rusia și-a invadat vecinul. Această cifră va crește doar pe măsură ce conflictul continuă.
Până la încheierea conferinței de joi, donatorii străini au promis un nou sprijin financiar în jur de 60 de miliarde de euro, a anunțat Marea Britanie, gazda acestui summit internațional.

Cea mai mare parte provine dintr-un pachet de ajutor de 50 de miliarde de euro pe care UE l-a anunțat săptămâna aceasta. De asemenea, SUA intenționează să furnizeze un ajutor de 1,3 miliarde de dolari, concentrându-se în special pe sectoarele energiei și infrastructurii. Marea Britanie a promis 240 de milioane de lire sterline (305 milioane de dolari; 278 de milioane de euro), iar Germania a anunțat un ajutor umanitar de 381 de milioane de euro.
Ads
Secretarul britanic de externe James Cleverly a spus că angajamentele vor contribui la asigurarea unei oarecare stabilități economice pentru Ucraina pe termen mediu și că acum se pune accent pe deblocarea „potențialului enorm al sectorului privat”.

Aproape 500 de companii din 42 de țări, inclusiv Google, Siemens, Vodafone, Virgin Group și Rolls-Royce și-au luat angajamente de sprijin pentru Ucraina, a spus Cleverly.
În plus, Statele Unite și aliații săi din Occident speră să folosească activele înghețate ale Rusiei din Vest, în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari, pentru reconstrucția Ucrainei, ca daune de război.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Sholz #Germania #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.