UE e hotărâtă să folosească activele rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina. Anunțul făcut de Comisia Europeană

Guvernele statelor membre UE susţin ideea de a utiliza randamentele generate de activele ruseşti îngheţate pentru a ajuta Ucraina şi converg asupra posibilelor opţiuni, a anunţat vineri Comisia Europeană, transmite Reuters.

Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au imobilizat active în valoare de 200 de miliarde de euro aparţinând Băncii centrale a Rusiei, precum şi active private în valoare de 30 de miliarde de euro aparţinând oligarhilor ruşi, ca urmare a deciziei Moscovei de a invada Ucraina, în luna februarie 2022.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus miercuri că Bruxelles-ul va veni cu o propunere cu privire la modul în care pot fi utilizate activele ruseşti „înainte de vacanţa estivală”, ceea ce în jargonul comunitar înseamnă înaintea lunii august.
„Discuţiile cu statele membre cu privire la paşii următori progresează. Există un sprijin general din partea statelor membre în acest dosar şi o convergenţă cu privire la opţiuni”, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Comisiei, Christian Wigand.

Oficialii UE au subliniat că punerea la lucru a activelor ruseşti, în folosul Ucrainei, este o chestiune complicată, precizând că în timp ce confiscarea capitalului ar putea să nu fie posibilă, ar putea exista o modalitate prin intermediul direcţionării, către Ucraina, a dobânzilor generate de activele ruseşti imobilizate. În plus, există şi opţiunea taxării profiturilor generate de custozii activelor.

Cu toate acestea, Financial Times a dezvăluit că Banca Centrală Europeană a avertizat Comisia împotriva unei intervenţii pentru a cere bani de la custozii activelor ruseşti imobilizate, deoarece asta ar putea afecta încrederea în euro şi ar prejudicia stabilitatea financiară.

„Mai multe aspecte vor trebui clarificate şi, în special, va fi necesară o nouă coordonare cu partenerii noştri internaţionali, respectiv ţările G7, pentru a putea veni cu o propunere concretă. Vom solicita, de asemenea, noi posibile orientări de la summitul UE de săptămâna următoare”, a spus Christian Wigand.

Ursula von der Leyen a subliniat că punerea la lucru a activelor ruseşti în beneficiul Ucrainei este cu atât mai importantă pentru a reduce povara finanţării Kiev-ului, care acum este suportată de bugetul UE, şi care trebuie să facă faţă altor chestiuni precum migraţia şi tranziţia la o economie fără emisii poluante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oligarhi #active #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tinerii din Malta, Luxemburg și Belgia sunt cei mai înstăriți din Europa, în timp ce germanii se află surprinzător în a doua jumătate a clasamentului, cu o avere de trei ori mai mică decât cea a italienilor de aceeași vârstă. Datele reies din Sondajul privind Finanțarea și Consumul Gospodăriilor (HFCS), realizat de Banca Centrală Europeană și analizat de Euronews.

Potrivit studiului, averea netă mediană a persoanelor cu vârste între 16 și 34 de ani din zona euro este de 24.600 de euro, echivalentul a doar 18% din averea mediană a populației generale, estimată la 140.100 de euro.

Diferențele dintre state sunt însă mari. În Malta, tinerii au o avere mediană de 257.500 de euro, urmați de Luxemburg cu 135.000 de euro și Belgia cu 97.200 de euro. La polul opus se află Finlanda, unde averea netă mediană este de doar 5.700 de euro.

Clasamentul mai arată că tinerii din Croația (82.000 de euro), Slovacia (74.600 de euro), Estonia (62.200 de euro), Cehia (59.900 de euro) și Lituania (59.600 de euro) au acumulat averi importante, chiar dacă veniturile din aceste țări sunt considerabil mai mici decât media Uniunii Europene.

Una dintre cele mai interesante concluzii este diferența dintre Italia și Germania. Tinerii italieni dețin o avere mediană de 53.500 de euro, de aproximativ trei ori mai mare decât cea a tinerilor germani, estimată la doar 17.600 de euro.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în studiul BCE, mai mulți indicatori sugerează că averea netă a tinerilor este considerabil sub nivelul statelor din zona euro. Salariul mediu brut în primul trimestru din 2026 a fost de 15.987 de lei (aproximativ 810 euro), de câteva ori mai mic decât în statele vest-europene. Totodată, transferurile de bani de peste hotare au ajuns la circa 1,5 miliarde de dolari anual, echivalentul a aproximativ o șeptime din PIB, iar în 2025 acestea au reprezentat 7,2% din veniturile gospodăriilor, ceea ce arată că multe familii continuă să depindă de sprijinul rudelor din străinătate.

Profesorul Fabian Pfeffer, de la Universitatea LMU din München, avertizează că averea acumulată la începutul vieții adulte nu reflectă doar eforturile individuale. Potrivit acestuia, factorii decisivi sunt sprijinul oferit de familie, donațiile și moștenirile, accesul la credite ipotecare, gradul de îndatorare și posibilitatea de a cumpăra o locuință.

„La această vârstă, o avere privată ridicată nu este doar rezultatul realizărilor individuale. Este și o poveste despre familie și despre instituții”, a explicat expertul pentru Euronews.

În opinia sa, achiziționarea primei locuințe reprezintă momentul în care cei mai mulți tineri încep să acumuleze avere în mod semnificativ, însă acest pas depinde, în multe cazuri, de ajutorul familiei și de condițiile oferite de piața imobiliară și sistemul financiar.