Câte de mare a fost cutremurul pe piața imobiliară?! Moldova, în topul statelor cu cele mai scumpe credite ipotecare

Ciclul de creștere a dobânzilor ipotecare în Europa continuă. În luna martie 2023, Ucraina a fost lider la rata ipotecarelor, urmată de Moldova, Ungaria, Polonia, România și Rusia. Cu toate acestea, unii lideri ai ratingului de la începutul anului au reușit să reducă ratele la creditele pentru locuințe, reiese din analiza datelor RIA Novosti de la băncile centrale ale statelor.

Rata medie ipotecară din Ucraina a ajuns la 13,4% în martie, cea mai mare din 2019. Pe locul doi s-a situat Moldova, unde costul creditelor ipotecare a fost de 12,03%. În Ungaria rata a fost de 10,52%, iar în Polonia 8,9%. Ultimele trei țări, deși rămân printre liderii în ceea ce privește costul creditelor ipotecare au scăzut ratele medii ultimele 1-2 luni.

În total, primele șase țări cu cele mai „scumpe” credite ipotecare sunt România și Rusia. În aceste țări, ratele au fost la nivelul de 8,4%, respectiv 8,18% pe an. Ratele la ipotecare în intervalul 6-8% au fost în martie în Macedonia de Nord, Muntenegru, România, Cehia și Serbia. Rate de 4,5-5,9% au fost în Lituania, Danemarca, Letonia, Estonia, Marea Britanie, Slovenia, Cipru și Albania.

Unele dintre cele mai scăzute rate ale creditelor pentru locuințe în luna martie au fost în Elveția, Croația, Bulgaria și Franța – în intervalul 2,4-2,9%. Și cel mai ieftin credit ipotecar din Europa a fost în Malta – 2,4%. Cu toate acestea, la sfârșitul verii trecute, cele mai ieftine credite pentru locuințe aveau o dobândă de 1,36% (în Luxemburg), în decembrie – 2,1% (în Franța), iar în martie 2023 – 2,3% (tot în Franța).

În același timp, în marea majoritate a statelor din regiune, ratele medii sunt încă la nivelul maximelor pe termen lung și uneori chiar istorice. Astfel, dobânzile din Germania, Suedia, Irlanda, Luxemburg, Finlanda, Slovenia, Olanda și Austria au atins valorile anilor 2008-2009. Costul creditelor pentru locuințe a crescut la valorile anilor 2010-2011 în Lituania, Letonia, Estonia, Elveția și România.

Costul creditelor ipotecare a crescut la nivelul din 2015 în Macedonia de Nord, Slovacia, Muntenegru și Irlanda.

De la începutul anului, ratele au crescut cel mai mult în Ucraina, Rusia și Cipru – cu 3,9, 1,53 și, respectiv, 1,4 puncte procentuale. Și invers, ratele au scăzut în Bulgaria, Malta, Polonia și Moldova – cu 0,02-0,7 puncte procentuale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobiliare #credit #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să consume mai mult decât produce, iar acest dezechilibru structural se vede clar în datele oficiale ale Băncii Naționale a Moldovei pentru trimestrul III 2025. Deficitul contului curent a ajuns la 867,1 milioane de dolari, echivalentul a 14,3% din PIB, un nivel considerat critic pentru o economie mică și dependentă de importuri.

Chiar dacă deficitul este ușor mai mic față de aceeași perioadă din 2024, problema de fond rămâne neschimbată. Moldova importă masiv și exportă insuficient. Doar în trimestrul III, deficitul comerțului exterior cu bunuri a depășit 1,65 miliarde de dolari, în condițiile în care importurile au crescut mai rapid decât exporturile

Raportat la PIB, balanța comercială cu bunuri indică un dezechilibru de –22,9%, ceea ce înseamnă că aproape un sfert din valoarea economiei este „înghițită” de diferența dintre ce cumpărăm din afară și ce reușim să vindem

Importurile de bunuri și servicii reprezintă 52,5% din PIB, în timp ce exporturile se opresc la doar 29,6%, o diferență care explică presiunea constantă asupra contului curent.

Situația este agravată de structura economiei. Moldova exportă preponderent produse primare și agroalimentare, cu valoare adăugată redusă, dar importă masiv energie, produse industriale, echipamente și bunuri de consum. Doar importurile de produse energetice și electricitate au depășit 423 milioane de dolari într-un singur trimestru, în pofida scăderii prețului la gaz, creșterea fiind alimentată de majorarea importurilor de energie electrică

Excedentul din servicii și banii trimiși de moldovenii din diaspora mai atenuează șocul, dar nu rezolvă problema. Remiterile și transferurile curente funcționează ca un „colac de salvare” temporar, nu ca un motor de dezvoltare. Fără ele, deficitul extern ar fi exploziv.