Statul neutru din UE care vrea să se alăture proiectului privind scutul aerian european lansat de Germania

Austria, stat neutru, şi-a anunţat sâmbătă, 1 iulie, intenţia de a adera la iniţiativa europeană de scut aerian (European Sky Shield), lansată în octombrie 2022 de cancelarul german Olaf Scholz în contextul războiului din Ucraina, transmite AFP.

”Trebuie să luăm şi vom lua precauţii pentru a ne proteja ţara împotriva riscului de atacuri cu drone sau cu rachete”, a declarat cancelarul austriac Karl Nehammer într-un comunicat, invocând ”o ameninţare care s-a agravat considerabil”.

Potrivit lui, această decizie nu pune în discuţie neutralitatea Austriei, care nu face parte din NATO, dar este membră a Uniunii Europene din 1995.

”Niciun stat european nu îşi poate asigura singur o apărare eficace a spaţiului său aerian în faţa noilor pericole”, a afirmat cancelarul, în timp ce ministrul Apărării, Klaudia Tanner, a salutat ”o etapă importantă în istoria ţării”.

Până acum, şi-au arătat interesul faţă de acest viitor ”scut al cerului european” 17 state, dintre care 16 membri ai NATO – precum Marea Britanie, ţările baltice, Belgia, Finlanda, Norvegia – şi Suedia, candidată la aderarea la Alianţă.

Proiectul prevede achiziţii comune pentru a dispune de spectrul complet de sisteme antiaeriene, pe baza Iris-T german pentru raza scurtă de acţiune, Patriot american pentru raza medie şi a sistemului americano-israelian Arrow-3 pentru raza lungă.
Franţa, Italia şi Polonia nu fac parte din iniţiativă, Parisul pledând pentru o apărare antiaeriană suverană, cu echipamente europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#grmania #austria #statut

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.