Cât gaz și petrol cumpără vecinii Republicii Moldova din Rusia. Chișinăul a renunțat la metanul rusesc în anul 2022

În ciuda embargoului petrolier impus de UE și a politicii anunțate de unele de a nu mai cumpăra hidrocarburi din Rusia, Uniunea Europeană rămâne al doilea cumpărător global de petrol și gaze provenind din Federația Rusă. Iar țările din centrul și estul Europei sunt printre principalii cumpărători.

Veniturile Rusiei din exporturile de combustibili fosili au scăzut semnificativ de la vârful atins în martie 2022, dar multe țări continuă să importe din Rusia combustibili fosili în valoare de milioane de dolari pe zi, potrivit unor date ale Centre for Research on Energy and Clean Air (CREA) puse de Visual Capitalist într-o formă grafică.

Astfel, Veniturile Rusiei din combustibilii fosili exportați către UE au scăzut cu peste 90% față de vârful lor, dar în acest an (date de la 1 ianuarie până la 16 iunie) blocul a importat în continuare petrol și gaze în valoare de peste 18 miliarde de dolari. Cu această sumă, statele UE împreună sunt al doilea cumpărător de combustibili fosili din Rusia, după China, care este primul, cu importuri totale de 30 de miliarde de dolari în perioada 1 ianuarie-16 martie. Din totalul importurilor statelor UE, 60% a fost petrol și 40% gaze naturale.

Poate deloc suprinzător, dintre statele UE cei mai mari importatori de petrol și gaze din Rusia sunt state din zona central și est-europeană. Astfel, Slovacia ar fi cel mai mare importator din UE, cu petrol și gaze cumpărate în valoare de 2 miliarde de dolari, urmată de Ungaria, cu 1,9 miliarde, ca și Belgia. Urmează Spania, Olanda și Bulgaria, vecinii noștri de la sud plătind pentru combustibilul rusesc 1,3 miliarde de dolari, cea mai mare parte a sumei mergând pentru achizițiile de petrol.

Statele din centrul și estul continentului depind de Rusia pentru că, de-a lungul timpului, și pe fondul lipsei producției interne, sistemul lor de aprovizionare cu resurse energetice, atât ca infrastructură cât și ca politică a funcționat cu această dependență. Astfel, Bulgaria are o singură rafinărie de petrol, deținută de grupul rus Lukoil la Burgas iar rafinăriile din Ungaria și Slovacia, acum controlate de Mol, sunt conectate la marea conductă de transport a țițeiului rusesc spre Europa, Druzhba. Aceste țări sunt și exceptate, temporar, de la embargul impus asupra țițeiului rusesc.

În ceea ce privețte gazele naturale, nu a fost impus un embargou, dar sistemul de conducte creat în Europa de Est – inclusiv prin dezvoltările noi rusești (Turk Stream) a existat mai ales pentru a livra gaze din Rusia către țările din centrul și estul continentului, via Ucraina sau Polonia, în trecut. Unele state încearcă să găsească surse alternative (Bulgaria importă mai puțin, pentru că are acces la gaz nou caspic, Polonia nu mai importă nimic din Rusia, preferând să cumpere LNG) dar altele, ca Ungaria, cel mai cunoscut caz, preferă să cumpere, momentan, gaze din Rusia în volume substanțiale.

Republica Moldova a renunțat la gazul rusesc de la sfârșitul anului 2022 și s-a reorientat pe piețele din vest, după ce Gazporm a redus cantitatea livrată Chișinăului la 5,7 milioane metri cubi/zi. Întreaga cantitate de metan a fost redirecționată către partea stângă a Nistrului în schimbul energiei electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM) pentru anul 2026 vor fi majorate cu 167,4 milioane de lei, atât la venituri, cât și la cheltuieli. Decizia a fost aprobată de Cabinetul de miniștri, iar banii suplimentari vor fi utilizați pentru extinderea accesului la servicii medicale și acoperirea unor necesități suplimentare din sistem.

Cea mai mare parte a fondurilor, 157 de milioane de lei, va fi direcționată către serviciile medicale spitalicești. Banii vor permite creșterea numărului de cazuri acute tratate și finanțarea unor servicii precum operațiile pentru cataractă și intervențiile cardiochirurgicale.

Finanțarea suplimentară va acoperi și serviciile de chirurgie de o zi, tratamentul cazurilor cronice cu profil geriatric, precum și servicii de reabilitare generală și specializată, inclusiv cardiologică, neurologică, ortopedică și pediatrică. Vor fi finanțate, de asemenea, ședințe de dializă și radioterapie.

Pentru extinderea accesului la îngrijiri paliative, inclusiv în condiții de hospice, vor fi alocate alte 6 milioane de lei. Serviciile sunt destinate pacienților cu boli cronice aflați în stadii avansate.

Fondurile vor fi suplimentate și pentru serviciile medicale acordate beneficiarilor de protecție temporară din Republica Moldova. Pentru asistența medicală primară sunt prevăzute 2,9 milioane de lei, iar pentru asistența medicală urgentă prespitalicească – 1,5 milioane de lei.

Majorarea veniturilor FAOAM este determinată în principal de încasările mai mari din primele de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă. Acestea vor depăși cu 90,2 milioane de lei suma planificată inițial.

Creșterea este explicată prin numărul mai mare al persoanelor care au achitat prima în acest an. Peste 154 000 de persoane au făcut plata, cu aproximativ 9 000 mai multe decât numărul prognozat.

Alte 71,5 milioane de lei provin din donații voluntare din surse externe, încasări suplimentare din impozitul unic achitat de rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației și plăți de la antreprenori independenți.