Dosarul Sandulache se repetă?! Domnica Manole ar putea ridica de la stat 800 de mii de lei

Membrul Curții Constituționale, Domnica Manole ar urma să încaseze 800 de mii de lei în dosarul referendumului. Manole a fost acuzată ca a pronunțat o decizie ilegală în anul 2017. În data de 13 iunie, Curtea de Apel a menținut hotărârea primei instanțe, care îi acordase câștig de cauză Domnicăi Manole pentru a i se acorda prejudiciul moral.

Astfel, Curtea de Apel menține decizia Judecătoriei Chișinău prin care se încasează din contul bugetului de Stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul reclamantei Domnica Manole, suma de 800 000 (opt sute mii) lei cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și procuraturii ca urmare a tragerii ilegale la răspundere penală, acțiuni soldate cu achitarea Domnicăi Manole prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 09 august 2019.

Domnica Manole, potrivit instanței, a fost trasă ilegal la răspundere penală în anul 2017 pentru pronunţarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii. În acest dosar, ex-judecătoarea a fost achitată 3 ani mai târziu, după ce procurorul de caz, Eugen Rurac a renunțat la acuzațiile penale.

Cazul Domnicăi Manole amintește de cel al fostului PLDM-ist Pantelei Sandulache, care a fost despăgubit cu 400 de mii de euro. Cazul datează din 2012. Curtea de Apel Chișinău a obligat atunci statul să-i achite fostului PLDM-ist un prejudiciu în valoare de 400 de mii de euro pentru tărăgănarea examinării unui dosar în care acesta figura ca victimă. Ministerul Finanțelor a achitat prejudiciul, deși decizia nu era definitivă. Abia după ce Sandulachi a primit banii, procuratura a atacat decizia la Curtea Supremă de Justiție, care a dictat un prejudiciu de numai o mie de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#manole #despagubiri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.