Înghesuială în Consiliul de supraveghere al BNM! Printre candidați, un fost premier și un șef de la CNPF

Parlamentul a lansat concursul public pentru selectarea candidaților la funcția de membru al Consiliului de supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei (BNM). 17 candidați s-au înscris pentru cele 4 funcții în cadrul consiliului. Celor patru membri nesalariați Alexandru Pelin, Dumitru Ursu, Vadim Enicov și Valeriu Iașan le expiră mandatele în data 25 iulie.

Printre cei care s-au înscris în concurs sunt fostul premier Natalia Gavrilița, vicepreședintele de la CNPF, Vitalie Lemne, directorul centrului analitic Expert-Grup, Adrian Lupușor, fosta de șefă de la fisc, Rozalina Albu, dar și cei patru candidați cărora le expiră mandatul.

Consiliul de Supraveghere al Băncii Naționale este formai din şapte membri, din care trei sunt şi membrii Comitetului de Conducere

Aceştia sunt guvernatorul BNM, Octavian Armaşu, care este şi președinte al Consiliului de supraveghere; Vladimir Munteanu, vicepreședinte al Consiliului de supraveghere și prim-viceguvernator al BNM şi Tatiana Ivanicichina, membru al Consiliului de supraveghere şi viceguvernator al BNM.

Alţi patru membri ai Consiliului de supraveghere nu sunt salariaţi ai BNM, dar sunt plătiţi de BNM pentru exercitarea acestor funcţii: Dumitru Ursu, Alexandru Pelin, Valeriu Iaşan şi Vadim Enicov.

Mandatele celor patru expiră la finele lunii iulie, ei fiind numiți de Parlament în anul 2016 pentru o perioadă de şapte ani.

Potrivit anunțului Parlamentului, candidatul trebuie să întrunească următoarele cerinţe: să deţină cetăţenia Republicii Moldova; să aibă studii superioare; să se bucure de o bună reputație; să nu aibă interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, ce derivă dintr-un act de constatare al Autorității Naționale de Integritate;

să nu aibă în ultimii 5 ani, în cazierul privind integritatea profesională, înscrieri cu privire la rezultatul negativ al testului de integritate profesională pentru încălcarea obligației prevăzute la art.7 alin.(2) lit.a) din Legea privind evaluarea integrității instituționale; să aibă o experiență de muncă de cel puțin 10 ani în domeniul financiar, juridic sau de audit ori într-o funcție științifică sau academică în aceste domenii; să aibă capacitatea deplină de exercițiu; să nu fi îndeplinit vârsta necesară dreptului la pensie pentru limita de vârstă; să fie apt, din punct de vedere al stării sănătății, pentru exercitarea funcției publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consiliu #numiri #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile de motorină ale Ucrainei prin România „nu și-au revenit la nivelurile de dinaintea interdicției”, arată o analiză Profit.ro, deși Kievul a renunțat la restricțiile impuse pe 1 octombrie privind livrările prin portul Constanța. Traderii care foloseau terminalele constănțene preferă acum să vândă pe alte piețe, „printre care România, Serbia și Republica Moldova”.

În analiză se precizează că în octombrie „importurile maritime de motorină prin Oil Terminal au scăzut cu 50%”, până la 190.000 de tone, ceea ce a obligat compania românească să își reducă estimările de venituri pe 2025. Incertitudinea creată de Ucraina a dus la reorientarea comercianților: un operator citat de Enkorr spune că „ne vom concentra pe alte piețe”, iar altul afirmă că „vindem activ pe piața din România”.

Efectele se simt și în Republica Moldova. Analiza notează că „unele companii moldovenești au redevenit active în terminalele de la Marea Neagră”, după oprirea livrărilor de la rafinăria Petrotel-Lukoil, afectată de sancțiunile SUA. Totodată, presa de la Kiev relatează că Ucraina ar fi ridicat restricția privind motorina din portul Giurgiulești, ceea ce ar permite firmelor moldovenești „să poată reexporta carburanți în Ucraina”.

”Cererea de motorină din partea Republicii Moldova ar putea crește și mai mult, deoarece există zvonuri, potrivit presei de la Kiev, că Ucraina a ridicat interdicția privind importurile de motorină din portul Giurgiulești, ceea ce ar permite firmelor moldovenești să poată reexporta carburanți în Ucraina”, se menționează în analiza jurnaliștilor români.

În aceasta se subliniază că și fluxurile de motorină din India, aproximativ „73.000 de tone sosite la Constanța”, au fost redirecționate către România, Serbia și Republica Moldova, pe fondul scăderii cotațiilor și al schimbărilor din piață.

#port constanta #Ucraina #motorina #Moldova