Înghesuială în Consiliul de supraveghere al BNM! Printre candidați, un fost premier și un șef de la CNPF

Parlamentul a lansat concursul public pentru selectarea candidaților la funcția de membru al Consiliului de supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei (BNM). 17 candidați s-au înscris pentru cele 4 funcții în cadrul consiliului. Celor patru membri nesalariați Alexandru Pelin, Dumitru Ursu, Vadim Enicov și Valeriu Iașan le expiră mandatele în data 25 iulie.

Printre cei care s-au înscris în concurs sunt fostul premier Natalia Gavrilița, vicepreședintele de la CNPF, Vitalie Lemne, directorul centrului analitic Expert-Grup, Adrian Lupușor, fosta de șefă de la fisc, Rozalina Albu, dar și cei patru candidați cărora le expiră mandatul.

Consiliul de Supraveghere al Băncii Naționale este formai din şapte membri, din care trei sunt şi membrii Comitetului de Conducere

Aceştia sunt guvernatorul BNM, Octavian Armaşu, care este şi președinte al Consiliului de supraveghere; Vladimir Munteanu, vicepreședinte al Consiliului de supraveghere și prim-viceguvernator al BNM şi Tatiana Ivanicichina, membru al Consiliului de supraveghere şi viceguvernator al BNM.

Alţi patru membri ai Consiliului de supraveghere nu sunt salariaţi ai BNM, dar sunt plătiţi de BNM pentru exercitarea acestor funcţii: Dumitru Ursu, Alexandru Pelin, Valeriu Iaşan şi Vadim Enicov.

Mandatele celor patru expiră la finele lunii iulie, ei fiind numiți de Parlament în anul 2016 pentru o perioadă de şapte ani.

Potrivit anunțului Parlamentului, candidatul trebuie să întrunească următoarele cerinţe: să deţină cetăţenia Republicii Moldova; să aibă studii superioare; să se bucure de o bună reputație; să nu aibă interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, ce derivă dintr-un act de constatare al Autorității Naționale de Integritate;

să nu aibă în ultimii 5 ani, în cazierul privind integritatea profesională, înscrieri cu privire la rezultatul negativ al testului de integritate profesională pentru încălcarea obligației prevăzute la art.7 alin.(2) lit.a) din Legea privind evaluarea integrității instituționale; să aibă o experiență de muncă de cel puțin 10 ani în domeniul financiar, juridic sau de audit ori într-o funcție științifică sau academică în aceste domenii; să aibă capacitatea deplină de exercițiu; să nu fi îndeplinit vârsta necesară dreptului la pensie pentru limita de vârstă; să fie apt, din punct de vedere al stării sănătății, pentru exercitarea funcției publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consiliu #numiri #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cetăţenii ruşi au cheltuit cel puţin 6,3 miliarde de dolari pe proprietăţi imobiliare din Dubai de la începutul războiului din Ucraina, potrivit unui raport al laboratorului de cercetare al Observatorului Fiscal al UE al Școlii de Economie din Paris.

Potrivit datelor studiate de experți, de la începutul invaziei ruse în Ucraina până la începutul anului 2024, rușii ar putea cheltui 2,4 miliarde de dolari pentru achiziționarea de imobile în Dubai, iar cetățenii ruși au investit încă 3,9 miliarde de dolari pentru achiziția obiectelor în construcție. , în acest din urmă caz s-a făcut doar prima plată de 10-20%, iar costul final poate fi semnificativ mai mare.

Potrivit unor scurgeri de informații pe care le bazează autorii raportului, înainte de începerea războiului, rușii dețineau proprietăți imobiliare în Dubai în valoare de 3,7 miliarde de dolari, doar cetățenii Indiei și Marii Britanii au investit mai mult în emirate decât cetățenii ruși. Autorii raportului notează că cifra de 6,3 miliarde de dolari este o estimare imprecisă, deoarece cercetătorii au folosit o varietate de surse, inclusiv contracte de utilități și contracte de chirie.

Autorii raportului au clarificat că rușii au început să vândă imobilele care au fost achiziționate în 2022–2023. Potrivit Bloomberg, afluxul de oameni și de capital încetinește, iar cei care s-au stabilit în Dubai își reduc investițiile și se întorc în Rusia sau caută oportunități de a se muta în țări mai prielnice vieții.

„Tendința este descendentă”, mai puțini ruși stabilindu-se în Emiratele Arabe Unite, potrivit lui Philippe Amarant, directorul Orientului Mijlociu la Henley & Partners, care prestează servicii de acordare a cetățeniei în schimbul investițiilor: „Unii dintre clienții mei ruși și-au redus investițiile în imobilile din Dubai achiziționate acum doi ani. Și-au lăsat mici investiții aici și s-au întors la Moscova, alții s-au mutat în alte jurisdicții accesibile și foarte atractive, cum ar fi Mauritius. Potrivit companiei imobiliare Betterhomes, deținătorii de pașapoarte rusești, care au ocupat locul 1 în 2022 la achizițiile imobiliare din Emiratele Arabe Unite, au trecut pe locul 3 în 2023.

Potrivit bancherilor care lucrează în Dubai, deși clasa de mijloc în general nu are dificultăți în deschiderea și menținerea conturilor bancare, unii ruși sancționați au fost respinși. Probleme au apărut și pentru cei asociați cu persoane sau funcționari sancționați din Rusia.

O verificare mai amănunțită este acum efectuată în legătură cu companiile rusești. Acest lucru se datorează atât presiunilor din partea Statelor Unite, care încearcă să prevină eludarea sancțiunilor, cât și faptului că, în februarie, Financial Action Task Force (FATF) a scos Emiratele Arabe Unite de pe lista neagră: acum autoritățile încearcă să-și demonstreze angajamentul față de normele FATF. În conformitate cu sancțiunile SUA, reglementările privind persoanele fizice și juridice din Rusia au fost înăsprite în ultimele luni de bănci precum Emirates NBD Bank, Mashreqbank, First Abu Dhabi Bank și filiala din Dubai a băncii de stat egiptene Banque Misr.