Ratele care nu se mai opresc din crescut împart Europa în două: Spaniolii economisesc, iar nemții scot banii din bănci

17 Iul. 2023, 14:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Iul. 2023, 14:37 // Actual //  bani.md

Creşterea bruscă a ratelor dobânzilor a declanşat reacţii extrem de divergente din partea proprietarilor de locuinţe din Europa, spaniolii grăbindu-se să achite creditele ipotecare, în timp ce germanii au început să retragă banii din bănci, scrie Bloomberg.

În primele cinci luni din 2023, rambursările anticipate au urcat cu 24% în Spania şi 23% în Portugalia , potrivit calculelor Bloomberg pe baza datelor Băncii Centrale Europene. Aceasta se compară cu o scădere de 39% în cea mai mare economie europeană şi de 42% în Olanda.

O mare parte din diferenţă se explică prin prevalenţa ratelor variabile ale dobânzii.

Plăţile ipotecare din sudul Europei tind să fluctueze în funcţie de ratele stabilite de BCE. Euribor pe un an – rata de referinţă pentru majoritatea creditelor ipotecare spaniole cu dobândă variabilă – a crescut de la sub zero la peste 4% de la jumătatea anului trecut, iar unii debitori din regiune trebuie să plătească acum o dobândă de trei ori mai mare decât în urmă cu doar 12 luni. Condiţiile sunt similare în Portugalia.

În oraşul spaniol Granollers, Jaume Escudero este unul dintre numeroşii proprietari de locuinţe din sudul Europei care au luat măsuri. Acest director de companie chimică, în vârstă de 48 de ani, a încasat nişte fonduri de investiţii pentru a-şi reduce împrumutul de 200.000 de euro la doar 80.000 de euro.

Această măsură i-a redus rata de plată a creditului la aproximativ 800 de euro pe lună, în comparaţie cu o sumă dublă dacă nu ar fi făcut nimic.

„Fiecare euro pe care îl am în plus se duce acum spre amortizarea creditului ipotecar. Este o investiţie excelentă”, a declarant Escudero.

Pentru proprietarii de locuinţe cu rate variabile, „este total logic din punct de vedere financiar să amortizezi o parte din creditul ipotecar dacă ai nişte bani puşi deoparte”, a declarat Angel Talavera, şeful departamentului de economie europeană de la Oxford Economics din Londra.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Situaţia este diferită în ţările în care ratele fixe sunt mai frecvente. În Germania, de exemplu, cei mai mulţi deţinători de credite ipotecare au blocat nivelul dobânzilor pentru 10 ani sau mai mult. Acest lucru înseamnă că majorările de rate ale BCE nu au un impact imediat, astfel încât, într-o perioadă în care bugetele sunt presate de preţurile în creştere, îngrijorările legate de creditele imobiliare pot fi mai uşor amânate.

Pentru cei care dispun de bani de rezervă, este logic să pună bani în economii mai degrabă decât să plătească credite ieftine. Economiştii din Franţa câştigă în medie peste 3% din depozitele bancare pe termen de un an şi 2,6% în Germania.

Aceste stimulente diferite au avut un impact major. În primele cinci luni ale anului 2023, rambursările de credite ipotecare în Franţa, Germania şi Ţările de Jos au scăzut împreună cu 59,5 miliarde de euro faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor. În schimb, acestea au crescut cu 8,9 miliarde de euro în Italia, Portugalia şi Spania. Cifrele reprezintă o aproximare bazată pe scăderea fluxurilor nete de creditare ajustate din totalul împrumuturilor acordate

„Când ratele dobânzilor cresc, germanii au tendinţa de a nu rambursa, deoarece pot câştiga mai mult dintr-un depozit decât ceea ce plătesc pentru ipoteca cu rată fixă”, a declarat Valeriya Dinger, profesor de economie specializat în domeniul bancar la Universitatea Osnabruck.

09 Aug. 2026, 12:04
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
09 Aug. 2026, 12:04 // Actual //  Ursu Victor

Inteligența artificială ar putea permite țărilor în curs de dezvoltare să realizeze într-un deceniu progrese care, în condiții obișnuite, ar necesita aproape un secol. Oportunitatea poate fi însă ratată dacă guvernele nu investesc rapid în energie, internet, competențe digitale și instituții eficiente, avertizează Banca Mondială.

Concluziile se regăsesc în raportul „World Development Report 2026: The Promise of Artificial Intelligence”, prezentat drept prima evaluare amplă a impactului inteligenței artificiale asupra economiilor în curs de dezvoltare.

Potrivit documentului, locurile de muncă din țările bogate sunt de peste trei ori mai expuse riscului de automatizare prin intermediul inteligenței artificiale generative. Aproximativ 14,2% dintre locurile de muncă din economiile cu venituri ridicate ar putea fi afectate, comparativ cu 4,5% în țările cu venituri mici și medii.

În același timp, 16,2% dintre locurile de muncă din economiile în curs de dezvoltare ar putea înregistra o creștere semnificativă a productivității datorită AI. Proporția este apropiată de cea de 18,7% estimată pentru țările bogate.

Astfel, cea mai mare oportunitate pentru economiile emergente nu constă în înlocuirea angajaților, ci în amplificarea capacităților acestora.

„Inteligența artificială le-a oferit economiilor în curs de dezvoltare un colac de salvare, iar acestea ar trebui să profite de el”, a declarat Indermit Gill, vicepreședinte principal și economist-șef al Grupului Băncii Mondiale.

Potrivit lui, țările sărace nu au nevoie neapărat de modele lingvistice uriașe sau de centre de date costisitoare. Instrumentele AI mai mici și mai ieftine, adaptate condițiilor locale, pot îmbunătăți accesul populației la servicii medicale, educație, justiție și consultanță agricolă.

Raportul arată că inteligența artificială este deja utilizată pentru analizarea informațiilor, îmbunătățirea prognozelor și furnizarea serviciilor publice la scară mai largă. Medicii pot primi sprijin în stabilirea diagnosticelor, agricultorii pot lua decizii mai bune privind culturile, iar întreprinderile își pot crește productivitatea.

Guvernele pot folosi AI pentru colectarea impozitelor, administrarea programelor sociale, intervențiile în caz de dezastre, educație și sănătate.

Oportunitatea apare într-un moment în care economiile în curs de dezvoltare traversează cea mai slabă perioadă de creștere medie din ultimele trei decenii. Banca Mondială consideră că AI ar putea îmbunătăți semnificativ performanța economică până la sfârșitul actualului deceniu.

Beneficiile nu sunt însă garantate. Cele mai avansate sisteme sunt dezvoltate de un număr restrâns de țări și companii, în timp ce multe economii nu dispun de electricitate suficientă, conexiuni stabile la internet, date locale, specialiști și instituții capabile să adopte aceste tehnologii.

În lipsa unor măsuri deliberate, AI ar putea adânci diferențele dintre state, accentua inegalitățile interne, concentra puterea economică și reduce încrederea populației în instituțiile publice.

Banca Mondială recomandă o strategie în trei etape: adoptarea instrumentelor deja disponibile, adaptarea acestora la condițiile locale și, ulterior, dezvoltarea treptată a unor tehnologii avansate.

Raportul avertizează și asupra riscurilor privind protecția datelor, discriminarea algoritmică și drepturile cetățenilor. Autoritățile sunt îndemnate să încurajeze utilizarea responsabilă a AI, să aplice legislația existentă atunci când apar prejudicii și să evite fragmentarea reglementărilor la nivel internațional.

„Fereastra pentru a face lucrurile corect este îngustă”, avertizează Gaurav Nayyar, directorul raportului. Potrivit acestuia, țările care construiesc acum infrastructura energetică și digitală necesară vor fi cele mai bine poziționate pentru a transforma inteligența artificială într-un motor al dezvoltării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!