„Cumătrism la ODA”! Directorul Pîntea și-a angajat foștii colegi în Comitetul de finanțare și le-a dat și salarii

În data de 2 iulie 2022, a fost lansată Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), creată în urma reorganizării Organizației pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Reforma a fost inițiată de fostul ministru al Economiei Sergiu Gaibu, care în prezent este directorul ANRCETI.

„Reforma IP ODA a urmărit fortificarea guvernanței instituției, consolidarea capacitații acesteia de a interacționa cu antreprenorii, restructurarea proceselor interne decizionale și administrative, sporirea transparenței în activitatea acesteia, precum și echiparea cu instrumentele necesare timpurilor actuale, generate de contextul regional și global”, se arată în răspunsul instituției pentru BANI.MD.

Coincidență sau nu, dar în funcția de director a fost numit Dumitru Pîntea, colegul fostului ministru al Economiei, Sergiu Gaibu de la Expert – Grup.

Ulterior, Pîntea și-a angajat alți doi foști colegi de la Expert-Grup în cadrul ODA. Este vorba de Stas Madan și Oleg Verajan.

„În ceea ce privește calitatea dlui Stas Madan și Oleg Verejan (de persoane cunoscute de către dl Dumitru Pîntea) menționam că Expert-Grup este o comunitate de experți independenți cu experiență în diverse domenii. Faptul că foști colegi a lui Dumitru Pintea, și anume dl Stas Madan, se regăsesc în componența Comitetului, nu are decât să fie un element pozitiv prin expertiza pe care o aduce. Referitor la dl Oleg Verejan, acesta a participat în procesul de reformă instituționala și ulterior a fost selectat în funcția de președinte a Comitetului de finanțare și risc in baza aceleiași proceduri de concurs aprobată de Consiliul ODA. De asemenea, menționam ca atât în perioada în care acesta a coordonat reforma în calitate de consultant al unui proiect al Delegației UE de asistență tehnică, cât și în momentul numirii în calitate de președinte al Comitetului, acesta nu avea nici o relație cu Expert-Grup și nici nu îl cunoștea personal pe domnul Pîntea sau alte persoane din cadrul Expert Grup. Prezenta dlui Verejan, este un aport semnificativ în ceea ce privește buna desfășurare a activității Comitetului, având o vastă experiență în managementul unor astfel de entități precum și o experiență îndelungată în sistemul financiar”, se arată în răspunsul ODA.

În cadrul ODIMM, predecesoarea ODA aprobarea proiectelor și granturilor se făcea de către membrii unui comitet care nu erau remunerați suplimentar. Motivul e că erau salariați ai ODIMM. Însă după reformă, Dumitru Pîntea a instituit Comitetul de finanțare și risc, iar membrilor li s-a stabilit și un salariu lunar.

„Pentru anul 2023, Consiliul IP ODA a aprobat remunerarea lunară brută, pentru președintele Comitetului de finanțare și risc, în valoare de 14 000 lei și pentru ceilalți membri ai Comitetului – în valoare de 13 000 lei”, potrivit ODA.

Instituția spune că membrii Comitetul de finanțare și risc au 2-3 ședințe pe lună la care sunt luate diferite decizii ce țin de activitatea Organizației. Este vorba de decizii complexe legate de Programele de grant, Fondul de Garantare a Creditelor, Fondul pentru antreprenoriat și creștere economică a Moldovei, Programul 373 și alte instrumente din gestiunea IP ODA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ODA #gaibu #reforma

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.