Cu o zi înainte de învestirea noului bașcan al Găgăuziei, Radu Marian taie 600 de milioane din bugetul autonomiei

Cu o zi înainte de inaugurarea noului bașcan al Găgăuziei, Evghenia Guțul, președintele Comisiei economie buget și finanțe, Radu Marian a declarat, într-o conferință de presă, că va fi modificat Codul fiscal. Este vorba de articolul 6 cu privire la rambursările TVA pentru agenții economici din autonomie, care se vor face din bugetul Găgăuziei.

Astfel, potrivit lui Marian, Găgăuzia se bucură de o autonomie bugetară și i se rambursează TVA de la bugetul dacă e mai mare la procurări decât la livrări, când e vorba de investiții capitale.

„În mod neclar, contrar principiilor autonomiei locale, restituirea TVA din UTAG se face din contul bugetului de stat. Avem o situație în care se încasează TVA, dar aceste resurse nu participă la restituirea TVA. Această prevedere a fost introdusă în 2004. Or, bugetul central a pierdut 640 milioane de lei din rambursarea TVA în ultimii cinci ani”, a punctat Marian.

Deputatul a spus că pentru a soluționa problema va fi modificat Codul fiscal. Este vorba de articolul 6 din cu privire la restituirea taxelor și impozitelor, TVA pentru agenții economici. „Acest lucru se va face din bugetul autonomiei, în limita veniturilor disponibile, iar sumele neacoperite se vor compensa din bugetului de stat. În urma modificării economiile la buget vor fi de 500 milioane de lei în următorii cinici ani. Astfel, banii vor fi utilizați în toată țară nu doar într-o singură autonomie”.

Coincidență sau nu, dar deputatul Radu Marian, vine cu modificarea Codului fiscal cu o zi înainte de inaugurarea noului bașcan al autonomiei Găgăuzia, Evghenia Guțul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#marian #TVA #buget #Gagauzia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Oamenii din Răciula, Călărași, își amintesc cu lacrimi în ochi cum sovieticii au încercat să închidă mănăstirea din localitate acum 66 de ani. Înarmați cu furci, sape, pietre, sătenii au încercat să apere locașul timp de 10 zile.

Supraviețuitorii evenimentelor din 1959 își amintesc cum unii militari sovietici încercau să se mascheze în preoți, pentru a intra în casa Domnului, însă au fost deconspirați după ce le-au fost observate dungile roșii de pe pantaloni.

Pe 2 iulie, circa 500 de milițieni și ostași cu arme au venit să se confrunte cu oamenii din Răciula. O persoană a fost împușcată, trei – grav rănite, iar alți opt săteni – condamnați pentru revolta lor.

„Era un polițist tânăr. Simion Davin s-a repezit și l-a înfipt. El cu pistolul l-a împușcat. Ne-am uitat cum a răsuflat de câteva ori, i-au pus lumânărica în mână, a bătut clopotul și și-a dat duhul. A venit unul mai mare și a spus așa: Luați-l imediat și duceți-l să îl îngropați, să nu știe nimeni. A doua zi au venit și au închis biserica și cu asta s-a terminat”, povestește Ana Stratan din Răciula.

Tatăl lui Andrei Mocreac a participat la apărarea mănăstirii și a fost condamnat. Bărbatul a relatat că KGB-ul sovietic i-a propus părintelui său se dezică de religie, ca să fie eliberat mai devreme, însă localnicul a refuzat și a petrecut 15 ani prin penitenciare, ajungând și în Siberia. Deși ulterior s-a cerut reabilitarea, nici o instanță nu i-a dat dreptate.

După închiderea mănăstirii, într-o clădire a mănăstirii a devenit depozit, iar altele – casă de cultură și sală sportivă. Apoi a început propaganda în școli, profesorii au interzis copiilor să poarte cruciulițe la gât, să colinde, iar în sâmbăta Paștelui – se organizau evenimente sportive, pentru ca elevii să nu se intereseze de religie, iar de sărbătorile creștine localnicii erau scoși la muncă.

„În ziua de Paște biblioteca lucra. Oamenii veneau de la sfințit, dar eu mă duceam la lucru. Ședeam acolo, nu venea nimeni, dar ședeam acolo, că ne controla. Așa ne băga în cap că nu există Dumnezeu, nu trebuie să credem. Ce le încurca lor, nu îmi închipui. Dar totdeauna, făceam și cu dânșii, făceam și Anul Nou, dar făceam și Crăciunul”, a relatat Parascovia Marin din Răciula.

Mănăstirile din Moldova au început să se redeschidă în 1989, odată ce URSS era pe cale să se destrame. Locașul din Răciula și-a deschis din nou ușile pentru enoriași în 1990, iar în 1994 a fost sfințită biserica de vară.