Reuters: Portul Constanţa poate transporta mai multe cereale din Ucraina, după prăbuşirea acordului de la Marea Neagră

22 Iul. 2023, 07:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
22 Iul. 2023, 07:44 // Actual //  Lupu Eduard

Portul Constanţa din România, principala rută alternativă a Ucrainei după ce retragerea Rusiei a dus la prăbuşirea acordului care îi asigura transporturile pe Marea Neagră, are capacitatea de a gestiona încărcături suplimentare până la jumătatea lunii august, a declarat pentru Reuters Viorel Panait, director general al operatorului porturar Comvex şi şeful organizaţiei patronale Constanta Port Business Association.

Viorel Panait a spus că, în paralel, operatorii portuari caută să îşi mărească capacitatea.
După ce Rusia a decis să renunţe, luni, la acordul ce asigura Ucrainei un coridor securizat pentru transportul cerealelor sale din trei porturi ucrainene de la Marea Neagră, Constanţa devine cea mai mare rută alternativă de transport maritim. De la începutul războiului, portul român a gestionat deja o treime din exporturile de cereale ale Ucrainei.

Acum, presiunea de tranzit va creşte asupra portului Constanţa, care în mod tradiţional se ocupă de exporturile de recolte ale României şi ale vecinilor săi fără ieşire la mare, între care Ungaria şi Serbia, notează Reuters.

În total, portul Constanţa a manipulat 15,25 milioane de tone de cereale în primele şase luni ale acestui an, reprezentând o creştere de 24,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, a declarat pentru Reuters Autoritatea Portuară Constanţa. Cerealele ucrainene au reprezentat 7,5 milioane de tone din acest total. Prin comparaţie, operatorii portuari români au manipulat 8,6 milioane de tone de cereale ucrainene în tot anul 2022.

Viorel Panait, managerul operatorului portuar Comvex şi preşedintele Constanta Port Business Association a declarat pentru Reuters că un decalaj în recoltarea cerealelor în România, precum şi reticenţa unor fermieri români de a-şi vinde recoltele la preţuri mici fac să existe o capacitate disponibilă a portului pentru cerealele ucrainene până la jumătatea lunii august.
„Recoltarea în România începe puţin mai târziu decât în Ucraina, ceea ce generează o pauză între cele două recolte”, a explicat Panait. „Iar unii fermieri români încă îşi păstrează recoltele, astfel că vânzările stagnează în acest moment”, susţine Panait. „Acest lucru creează o disponibilitate de capacitate logistică de care Ucraina ar putea beneficia”, a adăugat el.

Viorel Panait mai spune că operatorii de terminale de cereale şi-au crescut investiţiile în echipamente şi gestionare pentru a creşte capacitatea de operare, comparativ cu începutul războiului. Până în prezent, în cazul Constanţei există un vârf de 25 de milioane de tone de cereale manipulate pe an, record care, potrivit lui Panait, va fi depăşit în 2023. „Există un curs accelerat şi toată lumea se înscrie în această direcţie: statul, autoritatea portuară, operatorii portuari au ca obiectiv creşterea vitezei de operare şi de tranzit, precum şi a cantităţilor de cereale”, a declarat el.

Potrivit lui Panait, Comvex, care şi-a dublat capacitatea de descărcare a barjei anul trecut, îşi măreşte acum capacitatea de depozitare a cerealelor cu 25%, până la 250.000 de tone, într-o modernizare care este de aşteaptat să dureze circa opt luni.

Grupul de logistică pentru transportul de marfă TTS, care se ocupă de produse agricole, minerale şi chimice pe fluviul Dunărea, a finalizat la începutul acestei luni preluarea operatorului de mărfuri solide din portul Constanţa, Decirom S.A. TTS a declarat că va investi 10 milioane de euro pentru a-şi creşte viteza de operare până în 2024.

Panait a mai spus că unii operatori portuari folosesc un sistem digital, care a redus timpul necesar pentru procesarea declaraţiilor vamale la 30 de minute, în timp ce în sistemul clasic putea să dureze până la 48 de ore.
Ucraina, la rândul ei, şi-a sporit capacitatea în porturile sale dunărene Reni şi Izmail, iar cu operatorii de cale ferată se poartă discuţii pentru un nou sistem de reîncărcare la punctul de trecere a frontierei Vadul Siret-Dorneşti, a mai spus Panait. „Vorbim de un progres real”, a punctat el.

Ucraina şi Rusia sunt mari exportatori mondiali de cereale, iar România este unul dintre cei mai mari producători din Uniunea Europeană. Pe de altă parte, România este una dintre cele cinci ţări din estul UE care s-au confruntat cu un aflux de cereale ucrainene pe piaţa internă, după invaziei Rusiei, ceea ce a convins UE să aprobe restricţii temporare care interzic importurile, cerealele ucrainene putând doar să tranziteze prin aceste ţări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Mai 2024, 13:20
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Lupu Eduard
20 Mai 2024, 13:20 // Bani și Afaceri //  Lupu Eduard

Moștenitoarea L’Oréal, Walmart și CEO-ul Fidelity se numără printre cele mai bogate femei din lume, conform Bloomberg Billionaires Index. Fiecare dintre ele a adunat averi de peste 25 miliarde de dolari și împreună au o avere estimată de 500 miliarde dolari.

Françoise Bettencourt Meyers — 100 miliarde de dolari

Françoise Bettencourt Meyers, cu o avere estimată la 100 miliarde de dolari, se află pe primul loc în topul celor mai bogate femei din clasamentul Bloomberg Billionaires Index. Bunicul ei, Eugène Schueller, a fondat gigantul francez în domeniul cosmeticelor L’Oréal, iar ea a moștenit o treime din acțiuni de la mama ei. Bettencourt Meyers, în vârstă de 70 de ani, este cunoscută pentru preocupările sale intelectuale —  a scris cărți despre mitologia greacă și comentarii biblice — și pentru filantropia sa. Fundația Bettencourt Schueller sprijină cercetarea științifică, artele și proiectele umanitare.

Alice Walton — 83 miliarde de dolari

Alice Walton, în vârstă de 74 de ani, și-a moștenit averea de la tatăl ei, care a fondat Walmart. Spre deosebire de frații ei Jim și Rob, care sunt mai implicați direct în operațiunile Walmart, Alice s-a concentrat pe artă și activități caritabile, inclusiv promovarea educației și conservării. Averea ei a crescut cu peste 13 miliarde de dolari anul acesta, pe măsură ce prețul acțiunilor Walmart a crescut cu mai mult de o cincime. Alice se află pe locul 19 în lista Bloomberg, imediat după frații ei.

Julia Flesher Koch — 73 miliarde de dolari

Soțul Juliei Flesher Koch, David, a fost cofondatorul Koch Industries, iar ea a devenit miliardară când el a murit în 2019. În vârstă de 62 de ani, contribuie la cauze care includ educația, cercetarea medicală și face parte din consiliul de administrație al mai multor organizații de caritate.

Jacqueline Badger Mars — 47 miliarde de dolari

Bunicul lui Jacqueline Badger Mars a fondat conglomeratul care poartă numele familiei. Evitând să fie în lumina reflectoarelor, familia Mars rămâne oarecum misterioasă. În vârstă de 84 de ani, a fost în consiliul de administrație al Mars și a fost de asemenea în consiliile National Archives și Smithsonian National Air and Space Museum. Mars și fostul ei soț, David Badger, au trei copii. Fiul lor, Stephen, este în consiliul de administrație al Mars din 2010.

MacKenzie Scott — 38 miliarde de dolari

MacKenzie Scott este fosta soție a fondatorului Amazon, Jeff Bezos. Când cuplul a divorțat în 2019, ea a primit o parte din avere în valoare de 38 miliarde de dolari. De atunci, Scott a donat miliarde de dolari pentru o gamă largă de cauze, inclusiv egalitatea rasială, drepturile LGBTQ+, sănătatea publică și educația, și a „revoluționat filantropia”, spune CEO-ul unei organizații de caritate care a primit o donație de la Scott.

Abigail Johnson — 37 miliarde de dolari

Abigail Johnson, în vârstă de 62 de ani, este CEO-ul Fidelity Investments, una dintre cele mai mari firme financiare din lume, fondată de bunicul ei. Deține o treime din compania mamă, FMR, și i-a succedat tatălui ei ca CEO în 2014. Johnson, care are un MBA de la Harvard Business School, este cunoscută și pentru promovarea oportunităților pentru femei în domeniul financiar.

Miriam Adelson — 34 miliarde de dolari

Miriam Adelson, în vârstă de 78 de ani, este văduva magnatului cazinourilor Sheldon Adelson și a moștenit o parte semnificativă din averea lui când a murit în 2021. Ea a cofondat o clinică specializată în tratarea abuzului de substanțe și a fost un susținător proeminent al cercetării medicale și al cauzelor evreiești. Adelson este cunoscută și pentru donațiile sale politice, în special pentru grupurile conservatoare și pro-Israel, și a fost decorată cu Medalia Prezidențială a Libertății de către Donald Trump în 2018.

Iris Fontbona — 34 miliarde de dolari

Iris Fontbona, în vârstă de 81 de ani, a fost căsătorită cu Andrónico Luksic, unul dintre cei mai bogați oameni din Chile. După moartea sa în 2005, Fontbona a moștenit acțiunile lui în gigantul minier de cupru Antofagasta, precum și poziții în băncile și companiile de băuturi ale acestuia.

Savitri Jindal — 31 miliarde de dolari

Familia lui Savitri Jindal deține Jindal Group, unul dintre cele mai mari conglomerate din India, cu afaceri în domeniile oțelului, mineritului, energiei și infrastructurii. În vârstă de 74 de ani, este văduva fondatorului grupului, O.P. Jindal, și a moștenit o parte semnificativă din averea lui când a murit în 2005, ocupând locul 55 în lista Bloomberg. Jindal este de asemenea activă în politică, servind ca membru al Adunării Legislative a statului Haryana.

Susanne Klatten — 29 miliarde de dolari

Susanne Klatten, una dintre cele mai bogate persoane din Germania, deține aproximativ 20% din BMW după ce a moștenit acțiuni în producătorul de mașini de la ambii părinți. De asemenea, a moștenit acțiunile tatălui ei în producătorul de produse farmaceutice și chimice Altana.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău