Reuters: Portul Constanţa poate transporta mai multe cereale din Ucraina, după prăbuşirea acordului de la Marea Neagră

22 Iul. 2023, 07:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Iul. 2023, 07:44 // Actual //  bani.md

Portul Constanţa din România, principala rută alternativă a Ucrainei după ce retragerea Rusiei a dus la prăbuşirea acordului care îi asigura transporturile pe Marea Neagră, are capacitatea de a gestiona încărcături suplimentare până la jumătatea lunii august, a declarat pentru Reuters Viorel Panait, director general al operatorului porturar Comvex şi şeful organizaţiei patronale Constanta Port Business Association.

Viorel Panait a spus că, în paralel, operatorii portuari caută să îşi mărească capacitatea.
După ce Rusia a decis să renunţe, luni, la acordul ce asigura Ucrainei un coridor securizat pentru transportul cerealelor sale din trei porturi ucrainene de la Marea Neagră, Constanţa devine cea mai mare rută alternativă de transport maritim. De la începutul războiului, portul român a gestionat deja o treime din exporturile de cereale ale Ucrainei.

Acum, presiunea de tranzit va creşte asupra portului Constanţa, care în mod tradiţional se ocupă de exporturile de recolte ale României şi ale vecinilor săi fără ieşire la mare, între care Ungaria şi Serbia, notează Reuters.

În total, portul Constanţa a manipulat 15,25 milioane de tone de cereale în primele şase luni ale acestui an, reprezentând o creştere de 24,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, a declarat pentru Reuters Autoritatea Portuară Constanţa. Cerealele ucrainene au reprezentat 7,5 milioane de tone din acest total. Prin comparaţie, operatorii portuari români au manipulat 8,6 milioane de tone de cereale ucrainene în tot anul 2022.

Viorel Panait, managerul operatorului portuar Comvex şi preşedintele Constanta Port Business Association a declarat pentru Reuters că un decalaj în recoltarea cerealelor în România, precum şi reticenţa unor fermieri români de a-şi vinde recoltele la preţuri mici fac să existe o capacitate disponibilă a portului pentru cerealele ucrainene până la jumătatea lunii august.
„Recoltarea în România începe puţin mai târziu decât în Ucraina, ceea ce generează o pauză între cele două recolte”, a explicat Panait. „Iar unii fermieri români încă îşi păstrează recoltele, astfel că vânzările stagnează în acest moment”, susţine Panait. „Acest lucru creează o disponibilitate de capacitate logistică de care Ucraina ar putea beneficia”, a adăugat el.

Viorel Panait mai spune că operatorii de terminale de cereale şi-au crescut investiţiile în echipamente şi gestionare pentru a creşte capacitatea de operare, comparativ cu începutul războiului. Până în prezent, în cazul Constanţei există un vârf de 25 de milioane de tone de cereale manipulate pe an, record care, potrivit lui Panait, va fi depăşit în 2023. „Există un curs accelerat şi toată lumea se înscrie în această direcţie: statul, autoritatea portuară, operatorii portuari au ca obiectiv creşterea vitezei de operare şi de tranzit, precum şi a cantităţilor de cereale”, a declarat el.

Potrivit lui Panait, Comvex, care şi-a dublat capacitatea de descărcare a barjei anul trecut, îşi măreşte acum capacitatea de depozitare a cerealelor cu 25%, până la 250.000 de tone, într-o modernizare care este de aşteaptat să dureze circa opt luni.

Grupul de logistică pentru transportul de marfă TTS, care se ocupă de produse agricole, minerale şi chimice pe fluviul Dunărea, a finalizat la începutul acestei luni preluarea operatorului de mărfuri solide din portul Constanţa, Decirom S.A. TTS a declarat că va investi 10 milioane de euro pentru a-şi creşte viteza de operare până în 2024.

Panait a mai spus că unii operatori portuari folosesc un sistem digital, care a redus timpul necesar pentru procesarea declaraţiilor vamale la 30 de minute, în timp ce în sistemul clasic putea să dureze până la 48 de ore.
Ucraina, la rândul ei, şi-a sporit capacitatea în porturile sale dunărene Reni şi Izmail, iar cu operatorii de cale ferată se poartă discuţii pentru un nou sistem de reîncărcare la punctul de trecere a frontierei Vadul Siret-Dorneşti, a mai spus Panait. „Vorbim de un progres real”, a punctat el.

Ucraina şi Rusia sunt mari exportatori mondiali de cereale, iar România este unul dintre cei mai mari producători din Uniunea Europeană. Pe de altă parte, România este una dintre cele cinci ţări din estul UE care s-au confruntat cu un aflux de cereale ucrainene pe piaţa internă, după invaziei Rusiei, ceea ce a convins UE să aprobe restricţii temporare care interzic importurile, cerealele ucrainene putând doar să tranziteze prin aceste ţări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

20 Sept. 2026, 09:49
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Sept. 2026, 09:49 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Băncile din Republica Moldova au acordat în luna august 2026 credite noi în valoare totală de 7,24 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. Aproape două treimi din finanțări, 64,4%, au fost contractate de mediul de afaceri, iar 35,6% au revenit persoanelor fizice.

Raportat la volumul total, companiile și persoanele care desfășoară activități economice au atras aproximativ 4,66 miliarde de lei, în timp ce populația a contractat credite de circa 2,58 miliarde de lei.

Cea mai importantă categorie din sectorul de afaceri este cea a societăților comerciale nefinanciare. Acestea au contractat în august credite noi în lei în valoare de 2,359 miliarde de lei, la o rată nominală medie a dobânzii de 8,58%. În valută, volumul împrumuturilor a ajuns la 1,617 miliarde de lei, iar dobânda medie a fost de 5,02%.

Instituțiile din mediul financiar nebancar au accesat credite de 320 milioane de lei în moneda națională, la o dobândă medie de 8,32%, și echivalentul a 107 milioane de lei în valută, la o rată de 5,55%.

În cazul persoanelor fizice care practică activitate economică, creditele noi în lei au însumat 75 milioane de lei, la o dobândă medie de 9,41%. Creditele în valută au fost de aproximativ 2 milioane de lei, cu o rată nominală de 6,01%.

Pe segmentul populației, creditele de consum au rămas cele mai importante ca volum. În august, persoanele fizice au contractat asemenea împrumuturi în lei de 1,572 miliarde de lei, la o dobândă medie de 10,96%.

Creditele imobiliare noi au însumat 975 milioane de lei, iar rata nominală medie a dobânzii a fost de 8,07%.

Datele BNM arată că, în structura creditelor de consum și imobiliare acordate în lei, cea mai mare pondere au avut-o împrumuturile de consum cu maturitatea între doi și cinci ani. Acestea au totalizat 1,403 miliarde de lei și au fost acordate la o dobândă medie de 10,88%.

Creditele de consum cu termen de până la 12 luni au însumat 58 milioane de lei, la o rată medie de 11,25%, iar cele cu maturitatea între unu și doi ani au ajuns la 84 milioane de lei, cu o dobândă de 10,82%.

Cele mai scumpe au fost creditele de consum cu termen de peste cinci ani: volumul acestora a fost de 26 milioane de lei, iar rata nominală medie a dobânzii a urcat la 14,79%.