Portul Constanţa din România, principala rută alternativă a Ucrainei după ce retragerea Rusiei a dus la prăbuşirea acordului care îi asigura transporturile pe Marea Neagră, are capacitatea de a gestiona încărcături suplimentare până la jumătatea lunii august, a declarat pentru Reuters Viorel Panait, director general al operatorului porturar Comvex şi şeful organizaţiei patronale Constanta Port Business Association.
Viorel Panait a spus că, în paralel, operatorii portuari caută să îşi mărească capacitatea.
După ce Rusia a decis să renunţe, luni, la acordul ce asigura Ucrainei un coridor securizat pentru transportul cerealelor sale din trei porturi ucrainene de la Marea Neagră, Constanţa devine cea mai mare rută alternativă de transport maritim. De la începutul războiului, portul român a gestionat deja o treime din exporturile de cereale ale Ucrainei.
Acum, presiunea de tranzit va creşte asupra portului Constanţa, care în mod tradiţional se ocupă de exporturile de recolte ale României şi ale vecinilor săi fără ieşire la mare, între care Ungaria şi Serbia, notează Reuters.
În total, portul Constanţa a manipulat 15,25 milioane de tone de cereale în primele şase luni ale acestui an, reprezentând o creştere de 24,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, a declarat pentru Reuters Autoritatea Portuară Constanţa. Cerealele ucrainene au reprezentat 7,5 milioane de tone din acest total. Prin comparaţie, operatorii portuari români au manipulat 8,6 milioane de tone de cereale ucrainene în tot anul 2022.
Viorel Panait, managerul operatorului portuar Comvex şi preşedintele Constanta Port Business Association a declarat pentru Reuters că un decalaj în recoltarea cerealelor în România, precum şi reticenţa unor fermieri români de a-şi vinde recoltele la preţuri mici fac să existe o capacitate disponibilă a portului pentru cerealele ucrainene până la jumătatea lunii august.
„Recoltarea în România începe puţin mai târziu decât în Ucraina, ceea ce generează o pauză între cele două recolte”, a explicat Panait. „Iar unii fermieri români încă îşi păstrează recoltele, astfel că vânzările stagnează în acest moment”, susţine Panait. „Acest lucru creează o disponibilitate de capacitate logistică de care Ucraina ar putea beneficia”, a adăugat el.
Viorel Panait mai spune că operatorii de terminale de cereale şi-au crescut investiţiile în echipamente şi gestionare pentru a creşte capacitatea de operare, comparativ cu începutul războiului. Până în prezent, în cazul Constanţei există un vârf de 25 de milioane de tone de cereale manipulate pe an, record care, potrivit lui Panait, va fi depăşit în 2023. „Există un curs accelerat şi toată lumea se înscrie în această direcţie: statul, autoritatea portuară, operatorii portuari au ca obiectiv creşterea vitezei de operare şi de tranzit, precum şi a cantităţilor de cereale”, a declarat el.
Potrivit lui Panait, Comvex, care şi-a dublat capacitatea de descărcare a barjei anul trecut, îşi măreşte acum capacitatea de depozitare a cerealelor cu 25%, până la 250.000 de tone, într-o modernizare care este de aşteaptat să dureze circa opt luni.
Grupul de logistică pentru transportul de marfă TTS, care se ocupă de produse agricole, minerale şi chimice pe fluviul Dunărea, a finalizat la începutul acestei luni preluarea operatorului de mărfuri solide din portul Constanţa, Decirom S.A. TTS a declarat că va investi 10 milioane de euro pentru a-şi creşte viteza de operare până în 2024.
Panait a mai spus că unii operatori portuari folosesc un sistem digital, care a redus timpul necesar pentru procesarea declaraţiilor vamale la 30 de minute, în timp ce în sistemul clasic putea să dureze până la 48 de ore.
Ucraina, la rândul ei, şi-a sporit capacitatea în porturile sale dunărene Reni şi Izmail, iar cu operatorii de cale ferată se poartă discuţii pentru un nou sistem de reîncărcare la punctul de trecere a frontierei Vadul Siret-Dorneşti, a mai spus Panait. „Vorbim de un progres real”, a punctat el.
Ucraina şi Rusia sunt mari exportatori mondiali de cereale, iar România este unul dintre cei mai mari producători din Uniunea Europeană. Pe de altă parte, România este una dintre cele cinci ţări din estul UE care s-au confruntat cu un aflux de cereale ucrainene pe piaţa internă, după invaziei Rusiei, ceea ce a convins UE să aprobe restricţii temporare care interzic importurile, cerealele ucrainene putând doar să tranziteze prin aceste ţări.