Preţul grâului atinge maximumul ultimelor 5 luni, după intensificarea atacurilor ruseşti asupra porturilor ucrainene

Cotaţiile futures la grâu la Bursa de la Chicago au urcat marţi la cea mai ridicată valoare din ultimele cinci luni, după ce atacarea de către Rusia a porturilor şi infrastructurilor pentru cereale din Ucraina a dat naştere la îngrijorări cu privire la livrările şi securitatea alimentară mondială pe termen lung, transmite Reuters.

Cel mai activ contract pe grâu la Chicago Board of Trade (CBOT) a urcat cu 2,6%, până la 7,7725 dolari per bushel, cel mai ridicat nivel înregistrat după data de 21 februarie. Cotaţiile la porumb au crescut cu 0,1%, până la 5,69 dolari per bushel.

„Încetinirea exporturilor ucrainene a fost inclusă în preţuri iar cumpărătorii aşteaptă să vadă acum ce se întâmplă cu exporturile de grâu ale Rusiei. Orice restricţii cu privire la mişcarea navelor din Rusia va duce la creşterea preţurilor”, a declarat un trader de cereale de la Singapore.

Rusia a distrus mai multe depozite de cereale ucrainene amplasate în apropiere de porturile de la Dunăre, în urma unui atac cu drone care a avut loc luni, atac care a crescut ameninţările la adresa exporturilor de cereale ucrainene către Uniunea Europeană via căi terestre şi fluviale.

„Atacurile asupra porturilor de la Dunăre sunt foarte grave”, spune Michael Magdovitz, analist la Rabobank Group. Potrivit acestuia, cel mai probabil grâul va fi cel mai afectat de o eventuală încetare a capacităţilor de export, urmat de cărbune. Uleiurile vegetale pot fi transportate şi cu camionul şi trenul, dar este mai puţin eficient din punct de vedere al costurilor pentru transportul cerealelor cu camionul sau trenul”, a adăugat Magdovitz.

Ucraina are porturi importante pe Dunăre la Reni şi Izmail, pe graniţa cu România. Traderii locali de cereale, inclusiv firmele Nibulon şi Kernel, şi-au extins capacităţile din aceste porturi ca răspuns la blocada maritimă impusă de Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#giru #pret #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.