Rusia intenţionează să reducă discountul pentru exporturile de petrol până la 20 de dolari pe baril

Ministerul rus de Finanţe intenţionează să reducă diferenţa de preţ (discountul) pe care o utilizează la calculul taxelor pentru exporturile de petrol rusesc până la 20 de dolari per baril, de la 25 de dolari per baril în prezent, a declarat marţi ministrul Finanţelor, Anton Siluanov, transmite Reuters.

Sancţiunile occidentale impuse Rusiei după invadarea Ucrainei, inclusiv un plafon de preţ de 60 dolari per baril pentru exporturile de ţiţei ale Rusiei precum şi interdicţia de import impusă de Uniunea Europeană, au forţat Kremlinul să modifice modul în care taxează vânzările de petrol.

În luna februarie, preşedintele Vladimir Putin a semnat un decret de lege prin care este stabilit un discount pentru barilul de ţiţei Urlas, discount care este utilizat la calcularea taxelor.

„În prezent, diferenţa de preţ (discountul) între ţiţeiul Brent şi ţiţeiul Urals este de 25 de dolari per baril. Intenţionăm să o reducem la 20 de dolari per baril. Avem în vedere şi alte măsuri pentru calcularea taxelor cu privire la exporturile de petrol”, a spus Siluanov într-un interviu publicat marţi în portalul de ştiri Argumenty i Fakty.

Siluanov nu a dezvăluit care sunt celelalte măsuri avute în vedere dar a adăugat că la un preţ actual de aproximativ 80 de dolari pentru un baril de ţiţei Brent, Ministerul rus al Finanţelor ar colecta 8.000 de miliarde de ruble (88,5 miliarde de dolari) în acest an de pe urma veniturilor din petrol şi gaze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Veniturile din petrol şi gaze, cruciale pentru bugetul Rusiei, au scăzut cu 47% în ritm anual în primele şase luni ale anului, scădere atribuită de Ministerul de Finanţe de la Moscova preţului mai mic de vânzare al ţiţeiului Urals precum şi diminuării exporturilor de gaze naturale.

Siluanov a mai spus marţi că până la finele anului, deficitul bugetar va fi de aproximativ 2% – 2,5% din Produsul Intern Brut. „Avem suficiente resurse pentru a acoperi chletuielile planificate şi altele noi care ar putea apărea”, a precizat Siluanov.

Combinaţia dintre sancţiunile occidentale, închiderea accesului la multe pieţele financiare pentru Rusia şi cheltuielile mari pentru susţinerea campaniei militare din Ucraina a dus la golirea vistieriei statului rus.

#discount #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.