Rusia intenţionează să reducă discountul pentru exporturile de petrol până la 20 de dolari pe baril

Ministerul rus de Finanţe intenţionează să reducă diferenţa de preţ (discountul) pe care o utilizează la calculul taxelor pentru exporturile de petrol rusesc până la 20 de dolari per baril, de la 25 de dolari per baril în prezent, a declarat marţi ministrul Finanţelor, Anton Siluanov, transmite Reuters.

Sancţiunile occidentale impuse Rusiei după invadarea Ucrainei, inclusiv un plafon de preţ de 60 dolari per baril pentru exporturile de ţiţei ale Rusiei precum şi interdicţia de import impusă de Uniunea Europeană, au forţat Kremlinul să modifice modul în care taxează vânzările de petrol.

În luna februarie, preşedintele Vladimir Putin a semnat un decret de lege prin care este stabilit un discount pentru barilul de ţiţei Urlas, discount care este utilizat la calcularea taxelor.

„În prezent, diferenţa de preţ (discountul) între ţiţeiul Brent şi ţiţeiul Urals este de 25 de dolari per baril. Intenţionăm să o reducem la 20 de dolari per baril. Avem în vedere şi alte măsuri pentru calcularea taxelor cu privire la exporturile de petrol”, a spus Siluanov într-un interviu publicat marţi în portalul de ştiri Argumenty i Fakty.

Siluanov nu a dezvăluit care sunt celelalte măsuri avute în vedere dar a adăugat că la un preţ actual de aproximativ 80 de dolari pentru un baril de ţiţei Brent, Ministerul rus al Finanţelor ar colecta 8.000 de miliarde de ruble (88,5 miliarde de dolari) în acest an de pe urma veniturilor din petrol şi gaze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Veniturile din petrol şi gaze, cruciale pentru bugetul Rusiei, au scăzut cu 47% în ritm anual în primele şase luni ale anului, scădere atribuită de Ministerul de Finanţe de la Moscova preţului mai mic de vânzare al ţiţeiului Urals precum şi diminuării exporturilor de gaze naturale.

Siluanov a mai spus marţi că până la finele anului, deficitul bugetar va fi de aproximativ 2% – 2,5% din Produsul Intern Brut. „Avem suficiente resurse pentru a acoperi chletuielile planificate şi altele noi care ar putea apărea”, a precizat Siluanov.

Combinaţia dintre sancţiunile occidentale, închiderea accesului la multe pieţele financiare pentru Rusia şi cheltuielile mari pentru susţinerea campaniei militare din Ucraina a dus la golirea vistieriei statului rus.

#discount #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.