Rusia intenţionează să reducă discountul pentru exporturile de petrol până la 20 de dolari pe baril

25 Iul. 2023, 14:19
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Iul. 2023, 14:19 // Actual //  bani.md

Ministerul rus de Finanţe intenţionează să reducă diferenţa de preţ (discountul) pe care o utilizează la calculul taxelor pentru exporturile de petrol rusesc până la 20 de dolari per baril, de la 25 de dolari per baril în prezent, a declarat marţi ministrul Finanţelor, Anton Siluanov, transmite Reuters.

Sancţiunile occidentale impuse Rusiei după invadarea Ucrainei, inclusiv un plafon de preţ de 60 dolari per baril pentru exporturile de ţiţei ale Rusiei precum şi interdicţia de import impusă de Uniunea Europeană, au forţat Kremlinul să modifice modul în care taxează vânzările de petrol.

În luna februarie, preşedintele Vladimir Putin a semnat un decret de lege prin care este stabilit un discount pentru barilul de ţiţei Urlas, discount care este utilizat la calcularea taxelor.

„În prezent, diferenţa de preţ (discountul) între ţiţeiul Brent şi ţiţeiul Urals este de 25 de dolari per baril. Intenţionăm să o reducem la 20 de dolari per baril. Avem în vedere şi alte măsuri pentru calcularea taxelor cu privire la exporturile de petrol”, a spus Siluanov într-un interviu publicat marţi în portalul de ştiri Argumenty i Fakty.

Siluanov nu a dezvăluit care sunt celelalte măsuri avute în vedere dar a adăugat că la un preţ actual de aproximativ 80 de dolari pentru un baril de ţiţei Brent, Ministerul rus al Finanţelor ar colecta 8.000 de miliarde de ruble (88,5 miliarde de dolari) în acest an de pe urma veniturilor din petrol şi gaze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Veniturile din petrol şi gaze, cruciale pentru bugetul Rusiei, au scăzut cu 47% în ritm anual în primele şase luni ale anului, scădere atribuită de Ministerul de Finanţe de la Moscova preţului mai mic de vânzare al ţiţeiului Urals precum şi diminuării exporturilor de gaze naturale.

Siluanov a mai spus marţi că până la finele anului, deficitul bugetar va fi de aproximativ 2% – 2,5% din Produsul Intern Brut. „Avem suficiente resurse pentru a acoperi chletuielile planificate şi altele noi care ar putea apărea”, a precizat Siluanov.

Combinaţia dintre sancţiunile occidentale, închiderea accesului la multe pieţele financiare pentru Rusia şi cheltuielile mari pentru susţinerea campaniei militare din Ucraina a dus la golirea vistieriei statului rus.

05 Aug. 2026, 15:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Aug. 2026, 15:44 // Actual //  Ursu Victor

Mișcarea Civică ”Construim Încredere” propune Guvernului o regândire a politicii fiscale, după retragerea proiectului inițial în urma criticilor venite din partea societății și a mediului de afaceri. Reprezentanții Mișcării susțin că noul document nu trebuie să fie doar o versiune modificată a proiectului retras, ci să pornească de la o distribuire mai echitabilă a poverii fiscale.

Principiul propus de ”Construim Încredere” este ca statul să taxeze mai puțin ceea ce trebuie să crească – munca, investițiile și producția – și să protejeze consumul esențial și persoanele vulnerabile. În același timp, cei cu o capacitate de plată mai mare ar urma să contribuie mai mult la buget.

Printre principalele propuneri se numără aplicarea unei progresivități rezonabile pentru veniturile personale foarte mari, dar doar pentru partea de venit care depășește un anumit prag. Pentru veniturile mici și medii este propusă menținerea unei fiscalități moderate. Totodată, mișcarea pledează pentru majorarea treptată a scutirii personale și a deducerilor pentru familiile cu copii.

 

O altă propunere vizează introducerea unei cote TVA de 11% pe întregul lanț agroalimentar, de la producția primară până la procesare și comercializare. Potrivit inițiatorilor, măsura ar reprezenta un compromis între necesitatea veniturilor la buget, competitivitatea producătorilor autohtoni și prețurile accesibile la alimente.

În același timp, ”Construim Încredere” se opune majorării TVA pentru medicamente și produsele destinate alimentației copiilor, solicitând menținerea regimului preferențial existent.

Mișcarea propune și stimularea investițiilor reale printr-o cotă preferențială pentru profitul reinvestit în echipamente, tehnologii, digitalizare, eficiență energetică și cercetare-dezvoltare. Pentru mediul rural ar putea fi introduse stimulente suplimentare, iar microîntreprinderile și fermele mici ar urma să beneficieze de regimuri fiscale simplificate.

Pe lista propunerilor se regăsește și impozitarea temporară a supraprofiturilor obținute în perioade economice excepționale. Măsura ar trebui aplicată pe baza unor criterii clare și predictibile și să fie limitată în timp.

„O politică fiscală bună nu este cea care colectează mai mult, ci cea care colectează echitabil, stimulează dezvoltarea și folosește responsabil fiecare leu. Republica Moldova are nevoie de un contract fiscal corect între cetățean, economie și stat — iar statul trebuie să-și asume și el partea sa: să cheltuiască eficient, să combată evaziunea și să explice transparent fiecare leu în plus pe care îl cere de la contribuabil”, a declarat Olesea Stamate, fondatoarea Mișcării.

Organizația îndeamnă Guvernul ca noua politică fiscală să nu pornească de la întrebarea „ce taxe putem majora?”, ci de la trei obiective: cum poate fi stimulată economia să producă și să investească mai mult, cum poate fi distribuită echitabil contribuția la buget și cum pot fi protejați oamenii pentru care fiecare leu contează.