Inspectorii de la Integritate vor număra leii lui Leu de la Termoelectrica

Averea șefului interimar al S.A. „Termoelectrica”, Vasile Leu, este verificată în prezent de inspectorii de integritate, în plin scandal cu păcura care ar fi fost îngropată pe teritoriul instituției. Într-un document publicat de Autoritatea Națională de Integritate (ANI) se precizează că „pe faptul pretinsei încălcări a regimului juridic al restricțiilor”, pe numele lui Vasile Leu a fost înregistrată o sesizare, depusă pe 13 iulie curent, scrie realitatea.md.

„În textul sesizării se reclamă pretinsa încălcare a regimului juridic al restricțiilor de către dl Vasile Leu, director interimar al SA Termoelectrica, meterializat prin numirea ultimului în funcția de director interimar al SA Termoelectrica, pe când anterior a deținut funcții de conducere în cadrul Agenției Naționale de Reglementare în Energetică, Agenția la rândul său având atribuții de control și supraveghere asupra SA Termoelectrica”, se arată pîn documentul ANI.

În continuare, potrivit ANI:

„Urmare a analizei informației și actelor confirmative, inspectorul de integritate constată că la etapa respectivă există aparența de încălcare a regimului juridic al restricțiilor de către dl Vasile Leu, având în vedere că ultimul putea avea atribuții directe de supraveghere sau control în raport cu SA Termoelectrica, unde și-a început activitatea în calitate de director interimar din data de 02,12,2021, așadar fără respectarea termenului reglementat de un an”.

Între timp, responsabilii de la „Termoelectrica” au comentat această situație.

„Reieșind din cadrul legal, evidențiem că funcția de Șef al Secției investiții energie termică și cogenerare din cadrul ANRE, deținută anterior de Directorul general al întreprinderii (interimar) „TERMOELECTRICA” S.A., Vasile LEU, nu cade sub incidența prevederilor Legii nr. 133/2016 și nu reprezintă subiect al regimului juridic al restricțiilor, ceea ce denotă faptul că până numirea sa în funcția de Director general interimar al „TERMOELECTRICA” S.A. la data de 02.12.2021, Vasile LEU, nu era subiect al declarării averii și intereselor personale conform art. 3 al Legii nr. 133/2016. În context, „TERMOELECTRICA” S.A. își exprimă regretul pentru faptul că unele surse media difuzează acuzații nefondate, fără să solicite opinia instituției. Compania a fost și este mereu deschisă să răspundă solicitărilor de informație despre activitatea sa, motiv pentru care îndemnăm persoanele interesate și reprezentanții mass-media spre o colaborare directă pentru a prezenta opiniei publice date relevante și corecte”, au precizat reprezentanții „Termoelectrica”.

Astăzi, 26 iulie, prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a cerut ministrului Energiei, Victor Parlicov și șefului de la APP, Roman Cojuhari, demisia în corpore a managementului Termoelectrica.

Amintim că, potrivit lui Usatîi, utilajele de la Termoelectrica au fost distruse anume pentru că păcura era de calitate proastă. Usatîi declară că informațiile despre păcura îngropată i-au fost confirmate de mai mulți angajați ai SA Termoelectrica, dar care au dorit să le fie păstrat anonimatul.

Într-un comunicat emis presei pe 20 iulie, „Termoelectrica” susține că „regretă speculațiile politizate apărute în spațiul public”. Totuși, responsabilii au precizat că au pornit o anchetă internă.

Procuratura Generală (PG) a anunțat, într-un comunicat de presă, că va investiga imaginile video publicate de liderul formațiunii ”Partidul Nostru”, Renato Usatîi, unde păcura de proastă calitate, achiziționată din bani publici, ar fi fost îngropată de angajații Termoelectrica.

#leu #avere #ANI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.