Inspectorii de la Integritate vor număra leii lui Leu de la Termoelectrica

Averea șefului interimar al S.A. „Termoelectrica”, Vasile Leu, este verificată în prezent de inspectorii de integritate, în plin scandal cu păcura care ar fi fost îngropată pe teritoriul instituției. Într-un document publicat de Autoritatea Națională de Integritate (ANI) se precizează că „pe faptul pretinsei încălcări a regimului juridic al restricțiilor”, pe numele lui Vasile Leu a fost înregistrată o sesizare, depusă pe 13 iulie curent, scrie realitatea.md.

„În textul sesizării se reclamă pretinsa încălcare a regimului juridic al restricțiilor de către dl Vasile Leu, director interimar al SA Termoelectrica, meterializat prin numirea ultimului în funcția de director interimar al SA Termoelectrica, pe când anterior a deținut funcții de conducere în cadrul Agenției Naționale de Reglementare în Energetică, Agenția la rândul său având atribuții de control și supraveghere asupra SA Termoelectrica”, se arată pîn documentul ANI.

În continuare, potrivit ANI:

„Urmare a analizei informației și actelor confirmative, inspectorul de integritate constată că la etapa respectivă există aparența de încălcare a regimului juridic al restricțiilor de către dl Vasile Leu, având în vedere că ultimul putea avea atribuții directe de supraveghere sau control în raport cu SA Termoelectrica, unde și-a început activitatea în calitate de director interimar din data de 02,12,2021, așadar fără respectarea termenului reglementat de un an”.

Între timp, responsabilii de la „Termoelectrica” au comentat această situație.

„Reieșind din cadrul legal, evidențiem că funcția de Șef al Secției investiții energie termică și cogenerare din cadrul ANRE, deținută anterior de Directorul general al întreprinderii (interimar) „TERMOELECTRICA” S.A., Vasile LEU, nu cade sub incidența prevederilor Legii nr. 133/2016 și nu reprezintă subiect al regimului juridic al restricțiilor, ceea ce denotă faptul că până numirea sa în funcția de Director general interimar al „TERMOELECTRICA” S.A. la data de 02.12.2021, Vasile LEU, nu era subiect al declarării averii și intereselor personale conform art. 3 al Legii nr. 133/2016. În context, „TERMOELECTRICA” S.A. își exprimă regretul pentru faptul că unele surse media difuzează acuzații nefondate, fără să solicite opinia instituției. Compania a fost și este mereu deschisă să răspundă solicitărilor de informație despre activitatea sa, motiv pentru care îndemnăm persoanele interesate și reprezentanții mass-media spre o colaborare directă pentru a prezenta opiniei publice date relevante și corecte”, au precizat reprezentanții „Termoelectrica”.

Astăzi, 26 iulie, prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a cerut ministrului Energiei, Victor Parlicov și șefului de la APP, Roman Cojuhari, demisia în corpore a managementului Termoelectrica.

Amintim că, potrivit lui Usatîi, utilajele de la Termoelectrica au fost distruse anume pentru că păcura era de calitate proastă. Usatîi declară că informațiile despre păcura îngropată i-au fost confirmate de mai mulți angajați ai SA Termoelectrica, dar care au dorit să le fie păstrat anonimatul.

Într-un comunicat emis presei pe 20 iulie, „Termoelectrica” susține că „regretă speculațiile politizate apărute în spațiul public”. Totuși, responsabilii au precizat că au pornit o anchetă internă.

Procuratura Generală (PG) a anunțat, într-un comunicat de presă, că va investiga imaginile video publicate de liderul formațiunii ”Partidul Nostru”, Renato Usatîi, unde păcura de proastă calitate, achiziționată din bani publici, ar fi fost îngropată de angajații Termoelectrica.

#leu #avere #ANI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.