Răfuială ca în filme! Una dintre mașinile care au ars ca o torță într-o parcare subterană aparține familiei unui avocat

Una dintre mașinile care a ars în weekend pe str. Alecu Russo din Capitală aparține soției avocatului Alexandru Grosu. Conform lui, în 2019, vehiculele familiei sale au mai fost incendiate, scrie realitatea.md.

Persoanele care ar fi dat foc mașinii s-a fi așteptat că și vehiculul lui Grosu se va afla alături consideră avocatul. El nu se afla în țară, iar automobilul parcat alături aparținea vecinului, din spusele victimei.

Grosu nu exclude că incidentul are legătură cu activitățile sale profesional, inclusiv dosarul referitor la o bancă comercială, conform Orizont TV. Este vorba despre un dosar în care au fost reținute cinci persoane, inclusiv doi angajați ai unei bănci și trei administratori autorizați, suspectați că ar fi înstrăinat ilegal zeci de bunuri gajate sau ipotecate. Prejudiciul cauzat era de 10 milioane de lei.

Avocatul mai spune că a primit amenințări directe din parte unor persoane vizate în dosare penale.

Vehiculele au ars în parcarea subterană, în noaptea de 29 spre 30 iulie. În urma incendiului, 13 persoane, inclusiv trei copii, au fost evacuate din clădire.

#incendiate #avocat #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.