Creţu: Refacerea legăturilor cu Moldova, o datorie istorică. Podul de la Ungheni va facilita accesul către Vest

31 Iul. 2023, 13:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Iul. 2023, 13:09 // Actual //  bani.md

Europarlamentarul Corina Creţu consideră că refacerea legăturilor cu Republica Moldova este o datorie istorică şi că podul de la Ungheni, finanţat din fonduri europene nerambursabile, va îmbunătăţi circulaţia spre România şi va facilita accesul Republicii Moldova către Vest, prin Autostrada Unirii.

„Un nou proiect de infrastructură finanţat din fonduri europene nerambursabile care va îmbunătăţi circulaţia între România şi Republica Moldova pe de o parte, şi va facilita accesul Republicii Moldova către Vest, prin Autostrada Unirii (A8): Podul de la Ungheni. Acest proiect de infrastructură vine în sprijinirea consolidării relaţiilor economice, sociale şi de fraternitate dintre România şi Republica Moldova. De asemenea, competitivitatea României va fi intens stimulată, asigurând un flux de transport internaţional de persoane şi mărfuri. Doresc să amintesc că legea privind Autostrada A8 Târgul Mureş – Iaşi – Ungheni prevede construirea a 320 de km, iar ca aceasta să fie realizată până la graniţa cu Republica Moldova, cu un pod peste Prut la Ungheni până în 2030. (…) Refacerea legăturilor cu Republica Moldova este o datorie istorică, în trecut Moldova şi Basarabia erau interconectate prin peste 22 de poduri, majoritatea fiind distruse de armata rusă pentru a împiedica libera circulaţie între cele două regiuni surori”, a arătat Corina Creţu, într-o postare pe Facebook.

Potrivit europarlamentarului, acest pod este finanţat cu bani europeni nerambursabili prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility) cu o valoare de 16,5 milioane de euro. În trecut, Moldova şi Basarabia erau interconectate prin peste 22 de poduri, majoritatea distruse de armata rusă.

„Pentru România, astfel de proiecte de anvergură sunt esenţiale, motiv pentru care, în timpul mandatului meu Comisar European am insistat ca măcar studiul de fezabilitate să fie realizat prin fondurile europene alocate în perioada 2014-2020, pentru a vedea începerea construcţiei în acel exerciţiu financiar şi amintind constant că aceasta trebuie să fie una dintre priorităţile zero ale Guvernului. Totodată, am asigurat sprijinul oferit de Comisia Europeană pentru demararea acestui proiect”, a susţinut europarlamentarul.

Corina Creţu şi-a exprimat satisfacţia că aproximativ 50 de kilometri din autostrada A8 sunt lansaţi în licitaţie şi finanţaţi prin PNRR.

„Asigurarea legăturii dintre Moldova, Basarabia cu Transilvania şi cu restul Europei odată cu terminarea autostrăzilor A8 şi A3, va duce la o conectivitatea mai buna între regiunile istorice şi cu pieţele de desfacere europene”, a conchis Creţu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.