Motivul pentru care China a decis restricționarea exportului de drone pe mai multe piețe pe glob

China a anunţat luni restricţii de export pentru unele drone şi echipamente legate de drone, declarând că doreşte să protejeze ”securitatea şi interesele naţionale”, pe fondul tensiunii crescânde cu Statele Unite privind accesul la tehnologie, transmite Reuters.

Restricţiile privind echipamentele, inclusiv unele motoare de drone, lasere, echipamente de comunicaţii şi sisteme anti-drone, vor intra în vigoare de la 1 septembrie, a declarat Ministerul Comerţului.

Măsurile ar afecta, de asemenea, unele drone de consum, şi nicio dronă civilă nu ar putea fi exportată în scopuri militare, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului într-un comunicat.

”Extinderea modestă a Chinei a sferei de control a dronelor este o măsură importantă pentru a demonstra poziţia noastră ca ţară majoră responsabilă, pentru a implementa iniţiative de securitate globală şi pentru a menţine pacea mondială”, a spus purtătorul de cuvânt neidentificat.

Autorităţile au notificat ţările şi regiunile relevante, a spus purtătorul de cuvânt.

China are o mare industrie de producţie de drone şi exportă pe mai multe pieţe, inclusiv SUA.

Parlamentarii americani au spus că peste 50% dintre dronele vândute în SUA sunt produse de compania DJI cu sediul în China şi sunt cea mai populară dronă folosită de agenţiile de siguranţă publică.

DJI a declarat luni că a respectat întotdeauna cu stricteţe şi a aplicat legile şi reglementările din ţările sau regiunile în care îşi desfăşoară activitatea, inclusiv cerinţele de reglementare ale Chinei privind controlul exporturilor.

”Nu am proiectat şi fabricat niciodată produse şi echipamente pentru uz militar şi nici nu am comercializat sau vândut niciodată produsele noastre pentru a fi utilizate în conflicte militare sau războaie în nicio ţară”, a adăugat producătorul de drone.

În martie 2022, un retailer german a acuzat DJI că a divulgat Rusiei date despre poziţiile militare ucrainene, pe care compania le-a respins ca fiind ”complet false”.

Ministerul Comerţului din China a declarat în aprilie anul acesta că mass-media americană şi occidentală răspândesc ”acuzaţii nefondate” că exportă drone pe câmpul de luptă din Ucraina, adăugând că rapoartele sunt o încercare de ”a defăima” firmele chineze şi că va continua să consolideze controalele privind exportul dronelor.

Limitările exportului de drone au venit după ce China a anunţat luna trecută restricţii privind exportul unor metale utilizate pe scară largă în fabricarea cipurilor, în urma măsurilor Statelor Unite de a restricţiona accesul Chinei la tehnologii cheie, cum ar fi echipamentele de fabricare a cipurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#drone #export #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom