Cotele de export în UE: Niciun kilogram de roșii și usturoi și niciun litru de suc de struguri nu au ajuns în Europa

În perioada 24 iulie 2022 – 30 iunie 2023, au fost exportate de două ori mai puține prune și cireșe, de 2,6 ori mai puțini struguri și de 6,5 ori mai puține mere față de cotele stabilite.

Timp de un an de când agricultorii moldoveni pot exporta în Uniunea Europeană șapte categorii de produse în cantități duble fără taxe vamale, cotele preferențiale au fost acoperite doar parțial.

Niciun kilogram de roșii și usturoi și niciun litru de suc de struguri nu au ajuns pe piața europeană.

Consiliul Uniunii Europene a aprobat, pe 18 iulie în 2022, regulamentul care prevede majorarea volumelor exportate fără taxe în zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare UE-Moldova.

(DCFTA) pentru șapte produse agricole moldovenești. Decizia a intrat în vigoare anul trecut pe 24 iulie și a fost prelungită cu un an pe 14 iulie curent.

Cotele au crescut semnificativ în cazul prunelor și strugurilor și s-au dublat pentru celelalte produse:

prune – de la 15.000 la 40.000 tone (+25.000 tone)

struguri – de la 20.000 la 58.000 tone (+38.000 tone)

mere – de la 40.000 la 80.000 tone (dublare)

suc de struguri – de la 500 la 1.000 tone (dublare)

cireșe – de la 1.500 la 3.000 tone (dublare)

roșii – de la 2.000 la 4.000 tone (dublare)

usturoi – de la 220 la 440 tone (dublare)

Datele oferite Europei Libere de Serviciul Vamal arată că producătorii moldoveni nu au reușit să acopere aceste cote oferite pentru exportul fructelor și legumelor moldovenești pe piața UE.

Astfel, în perioada 24 iulie 2022 – 30 iunie 2023, au fost exportate de două ori mai puține prune și cireșe, de 2,6 ori mai puțini struguri și de 6,5 ori mai puține mere față de cotele stabilite. În același timp, nu s-a exportat deloc usturoi, roșii și suc de struguri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fructe #export #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a comentat criza energetică din regiunea transnistreană, precizând că responsabilitățile sale se limitează la monitorizarea și gestionarea sectorului energetic de pe partea dreaptă a Nistrului.

„Mandatul meu de ministru acoperă activitățile și monitorizarea sectorului energetic din partea dreaptă a Nistrului”, a declarat Junghietu.

Declarația vine după ce reprezentantul în consiliul de administrație al Energocom, Alexandr Slusari, a avertizat acum două zile că livrările de gaze naturale către regiunea transnistreană sunt din nou în impas. Potrivit lui Slusari, băncile europene blochează tranzacțiile după un anumit număr de operațiuni, considerând că plățile efectuate sub formă de „donații” nu au justificare economică.

„Se schimbă din nou compania-plătitor. Acum, a patra companie din Emiratele Arabe Unite încearcă să găsească o bancă europeană dispusă să accepte plățile, dar deocamdată niciuna nu și-a dat acordul”, a explicat Slusari.

Amintim că la 1 ianuarie 2025, Gazprom a sistat livrările de gaze către stânga Nistrului. Ulterior, din 14 februarie, alimentarea a fost reluată printr-o schemă intermediară: compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG livrează gazul la granița cu Republica Moldova, iar contravaloarea este achitată de un offshore din Dubai. La frontieră, cele 3,2 milioane metri cubi de gaz pe zi sunt preluate de Moldovagaz și direcționate către Tiraspol, pe baza unei plăți anticipate.