Cotele de export în UE: Niciun kilogram de roșii și usturoi și niciun litru de suc de struguri nu au ajuns în Europa

În perioada 24 iulie 2022 – 30 iunie 2023, au fost exportate de două ori mai puține prune și cireșe, de 2,6 ori mai puțini struguri și de 6,5 ori mai puține mere față de cotele stabilite.

Timp de un an de când agricultorii moldoveni pot exporta în Uniunea Europeană șapte categorii de produse în cantități duble fără taxe vamale, cotele preferențiale au fost acoperite doar parțial.

Niciun kilogram de roșii și usturoi și niciun litru de suc de struguri nu au ajuns pe piața europeană.

Consiliul Uniunii Europene a aprobat, pe 18 iulie în 2022, regulamentul care prevede majorarea volumelor exportate fără taxe în zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare UE-Moldova.

(DCFTA) pentru șapte produse agricole moldovenești. Decizia a intrat în vigoare anul trecut pe 24 iulie și a fost prelungită cu un an pe 14 iulie curent.

Cotele au crescut semnificativ în cazul prunelor și strugurilor și s-au dublat pentru celelalte produse:

prune – de la 15.000 la 40.000 tone (+25.000 tone)

struguri – de la 20.000 la 58.000 tone (+38.000 tone)

mere – de la 40.000 la 80.000 tone (dublare)

suc de struguri – de la 500 la 1.000 tone (dublare)

cireșe – de la 1.500 la 3.000 tone (dublare)

roșii – de la 2.000 la 4.000 tone (dublare)

usturoi – de la 220 la 440 tone (dublare)

Datele oferite Europei Libere de Serviciul Vamal arată că producătorii moldoveni nu au reușit să acopere aceste cote oferite pentru exportul fructelor și legumelor moldovenești pe piața UE.

Astfel, în perioada 24 iulie 2022 – 30 iunie 2023, au fost exportate de două ori mai puține prune și cireșe, de 2,6 ori mai puțini struguri și de 6,5 ori mai puține mere față de cotele stabilite. În același timp, nu s-a exportat deloc usturoi, roșii și suc de struguri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fructe #export #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După ani de întârzieri și zeci de kilometri de drum nefinalizat, șeful Administrației de Stat a Drumurilor (ASD), Sergiu Bejan, anunță reluarea lucrărilor pe șantierul unuia dintre cele mai importante trasee rutiere din Republica Moldova – un proiect început în 2020 și care trebuia finalizat în februarie 2022.

„Până astăzi, acest sector de drum nu este dat în exploatare. A fost un proiect sofisticat, de 85 km, care trece prin mai multe localități strategice, iar traseul este unul vital pentru întreaga rețea rutieră”, a declarat Bejan, într-o conferință de presă.

Proiectul, finanțat cu sprijinul Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), a fost afectat de o serie de evenimente externe, inclusiv pandemia COVID-19 și războiul din Ucraina, care au dus la schimbarea furnizorilor de materiale de construcție, în special bitum și oțel, din piețele din Ucraina, Rusia și Belarus către cele europene.

Bejan a explicat că întreruperea contractului și relansarea licitațiilor ar fi însemnat o întârziere de cel puțin 2 ani, din cauza procedurilor impuse de finanțatorii internaționali și a necesității de reproiectare și actualizare a rețetelor tehnologice. În plus, lucrările deja executate s-ar fi degradat în lipsa unei continuități.

„Cu efortul Guvernului și al Ministerului Infrastructurii, am reușit să readucem antreprenorul pe șantier. Lucrările sunt executate în proporție de 60%, iar din iunie 2025, vor fi reluate lucrările pe 7 tronsoane simultan. Estimăm că stratul de uzură va fi gata până la sfârșitul anului, urmând ca lucrările de amenajare să fie finalizate în 2026”, a mai spus Bejan.

Drumul de 83 de kilometri trebuia finalizat acum trei ani, însă progresul lucrărilor avansează lent. Valoarea contractului pentru acest proiect se ridică la peste 56 de milioane de euro, finanțare acordată de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

În trecut, segmentul Hîncești-Cantemir a fost adjudecat de compania italiană Serenissima Costruzioni S.P.A., însă aceasta nu a reușit să înceapă lucrările, intrând în insolvență. Proiectul a fost reluat ulterior de compania OZKA, care are o experiență de peste 25 de ani în domeniu și 350 de angajați, însă progresul lucrărilor este criticat pentru ritmul lent.