Țările cu cea mai mare densitate de muncitori roboți

03 Aug. 2023, 15:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Aug. 2023, 15:37 // Actual //  bani.md

Investiția masivă a Chinei în robotica industrială i-a permis să devină una dintre cele mai automatizate națiuni de pe planetă în doar câțiva ani.

Potrivit celui mai recent studiu realizat de Federația Internațională de Robotică, numărul de roboți operaționali în producția din China a ajuns la o rată de 322 la fiecare 10.000 de angajați în 2021, depășind densitatea roboților din industria din SUA pentru prima dată (unde sunt 274 de roboți la fiecare 10.000 de angajați).

Potrivit Statista, China se clasează acum pe locul al cincilea în lume, în spatele Coreei de Sud (1.000 de roboți la 10.000 de angajați), Singapore (670), Japonia (399) și Germania (397).

După cum arată infograficul alăturat, China și Coreea de Sud sunt țările care au înregistrat cel mai mare progres în cursa către automatizarea industrială în ultimii ani.

În Europa, densitatea roboților a înregistrat o creștere semnificativă în industria elvețiană, cu un raport aproape dublu între 2017 și 2021 – de la 129 la 240 de roboți la fiecare 10.000 de angajați.

În Franța, segmentul de producție are încă un nivel mai scăzut de robotizare decât în majoritatea țărilor vecine: 163 de roboți la 10.000 de angajați în 2021 – comparativ cu 217 în Italia, 198 în Belgia/Luxemburg și 167 în Spania, respectiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.