Datoria publică internă a Moldovei atinge un nou record în luna iulie

Datoria publică internă a Republicii Moldova a înregistrat o creștere semnificativă în luna iulie a acestui an, ajungând la un nou record de 38,6 miliarde de lei. Aceasta reprezintă o majorare cu 1,8 miliarde de lei, sau 4,9%, comparativ cu luna anterioară, arată datele Ministerului Finanțelor.

În perioada ianuarie-iulie 2023, datoria publică internă a crescut cu 4 miliarde de lei, sau cu 11,9%. Această evoluție majoră se datorează în principal creșterii emisiunii de titluri de stat pe piața primară, care a totalizat aproximativ 4,2 miliarde de lei.

La sfârșitul lunii iulie 2023, datoria la titlurile de stat emise pe piața primară a însumat circa 24 miliarde 407,9 milioane lei, ceea ce reprezintă o majorare de 20,9% față de sfârșitul anului 2022. Această sumă reprezintă 63,2% din totalul datoriei publice interne a țării.

În același timp, datoria la obligațiunile emise pentru îndeplinirea obligațiilor de plată din garanțiile de stat din 2014 și 2015 a rămas neschimbată, situându-se la 12 miliarde de lei. Aceasta reprezintă 31,2% din totalul datoriei publice interne a Moldovei.

Pe de altă parte, datoria la titlurile de stat convertite a înregistrat o ușoară scădere, ajungând la 2,1 miliarde de lei, reprezentând 5,6% din totalul datoriei publice interne.

Ministerul Finanțelor a raportat, de asemenea, că rata medie ponderată a dobânzii la titlurile de stat vândute la licitații în ianuarie-iulie 2023 a fost de 10,17%, cu 5,01 puncte procentuale mai puțin decât în aceeași perioadă din 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#titluri de stat #datorie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială este privită cu teamă pentru felul în care poate poate impacta alegerile electorale din viitorul apropiat. Însă atunci când Sam Altman, omul din spatele ChatGPT, a fost întrebat ce părere are despre această posibilitate, el a părut să fie mai preocupat de altă problemă: impactul AI asupra economiei, scrie Bloomberg.

„Îmi este frică de viteza şi magnitutdinea pe care AI o poate avea în sfera socio-economică. Cred că lumea încă nu realizează cu ce se confruntă” a declarat Sam Altman.
CEO-ul OpenAI a atras atenţia că temerile oamenilor privind pierderea locurilor de muncă s-au mai diminuat faţă de anul trecut, dar că vigilenţa trebuie păstrată pentru că posibilitatea dispariţiei a milioane de locuri de muncă este reală.

„Mă tem că lumea nu ia în serios efectul inteligenţei artificiale asupra economiei, iar asta va crea o problemă reală în viitor” a mai declarat Altman.

Noi cercetări dezvăluie măsura în care AI poate perturba economia. Un studiu al Fondului Monetar Internaţional de la începutul acestui an a constatat că tehnologia poate afecta aproximativ 60% din locurile de muncă din economiile avansate.

Aproximativ jumătate din aceste locuri de muncă pot fi automatizate, ceea ce ar putea duce la mai puţine angajări şi la scăderea salariilor. Aproape 12 milioane de angajaţi din SUA ar putea fi nevoiţi să îşi schimbe locul de muncă până în 2030, potrivit unui studiu separat al McKinsey.

Angajaţii par să simtă deja efectele AI asupra propriului job. Unii directori executivi spun că şi-au înlocuit personalul cu un chatbot cu inteligenţă artificială, iar unii profesionişti au declarat că au pierdut locuri de muncă în favoarea unor instrumente precum ChatGPT.
Cei mai optimişti dintre angajaţi sunt de părere că tehnologia este fantastică dacă este utilizată corect pentru că poate creşte productivitatea şi ajută la economisirea timpului.

Cu toate acestea Altman rămâne îngrijorat de impactul AI pe piaţa muncii. Anul trecut, el a declarat într-un interviu pentru CNBC că este „puţin speriat” de ChatGPT, avertizând că apariţia companiei sale ar putea însemna sfârşitul pentru foarte multe joburi.