Criză de proporții la Aeroportul Chișinău?! Zborurile s-a dublat, iar numărul controlorilor s-a înjumătățit

Numărul controlorilor de trafic aerian este în continuă descreștere și s-a redus aproape în jumătate din anul 2014, când activau 86 de controlori, până la 46 rămași în 2023. În 2020, MoldATSA avea 66 de controlori de trafic aerian, care dirijau peste 10.000 de avioane (aterizare/decolare) pe an. În 2021 au rămas tot atâția, în timp ce numărul avioanelor a crescut cu peste 60%, până la 17.000. La începutul anului 2022, întreprinderea avea 66 de controlori, iar la sfârșitul anului – 63.

Potrivit sindicatului de ramură, în 2023, întreprinderea a rămas cu 46-49 de controlori. MoldATSA spune, însă, că are 59 de controlori, scrie EuropaLiberă.

Calculele arată că, dacă în 2020 cei 66 de controlori dirijau în medie 161 de aeronave pe an, în 2023 aproape 500 de aeronave sunt dirijate de 46 de controlori.

MoldATSA și Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC) afirmă că numărul controlorilor de trafic este suficient, reieșind din faptul că în ultimii ani a scăzut și traficul aerian.

Controlorii susțin însă că scăderea traficului aerian se referă doar la cel de tranzit sau așa-zisul survol, care nu aduce beneficii economice R. Moldova nici prin transportul de pasageri, nici cel de mărfuri sau de poștă.

Potrivit lor, traficul de avioane care decolează sau aterizează a crescut semnificativ, la fel și zborurile charter din perioada estivală și cele de instruire a piloților.

AAC susține că „MoldATSA demonstrează zilnic capabilitatea de a furniza servicii sigure de control al traficului aerian” și că nu ar exista o „formulă universală, exactă și obligatorie” pentru determinarea numărului necesar de controlori.

Un fost angajat al MoldATSA, Dorin Plugaru declara anterior că din 10 august, cel mai probabil, biletele de avion se vor scumpi. El atrăgea atenția asupra numărului mic de controlori de zbor.

În prezent, Republica Moldova se confruntă cu o criză a curselor aeriene, care a izbucnit în martie 2023 pe fundalul riscurilor de securitate, când compania low cost Wizz Air a decis să se retragă din Republica Moldova.

Ulterior, din cauza problemelor financiare fosta companie de stat Air Moldova, care în prezent este controlată de fugarul Ilan Șor a anulat cursele aeriene pe bandă rulantă. Or, pentru a face față situației dificile a înaintat în judecată procedura de restructurare.

Autoritățile au declarat că sunt în discuții cu mai multe companii aeriene, doar că nici un operator deocamdată nu și-a manifestat dorința de a veni în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avioane #Aeroport #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Federația Angajatorilor din Ucraina (FRU) propune autorităților ucrainene să răspundă prin măsuri reciproce, care ar viza importul de produse vinicole din Republica Moldova.

Propunerea vine după ce, în luna ianuarie, Chișinăul a decis să închidă complet piața pentru produsele avicole din Ucraina.

Poziția este trasată într-o scrisoare oficială adresată vicepremierului pentru integrare europeană și euro-atlantică al Ucrainei, Taras Kachka.

În document, FRU acuză Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) de presiuni constante și, în opinia lor, nejustificate asupra producătorilor ucraineni de carne de pasăre și produse derivate.

Republica Moldova a notificat Organizația Mondială a Comerțului (OMC) despre introducerea unui embargo temporar asupra importului de carne de pasăre și a produselor derivate din Ucraina, invocând depistarea metronidazolului în câteva loturi de furaje pentru păsări provenite din țara vecină. Reprezentanții FRU susțin însă că aceste afirmații nu corespund situației reale și că, în opinia lor, ar crea bariere comerciale artificiale pentru producătorii ucraineni.

„Nu vorbim doar despre un singur contract sau o singură piață. În condiții de război, exporturile înseamnă venituri în valută, locuri de muncă păstrate și taxe care alimentează bugetul țării. Mediul de afaceri se așteaptă ca statul să asigure reguli egale pentru toți”, precizează Federația.
Federația Angajatorilor din Ucraina și-a declarat disponibilitatea de a se implica în procedurile de consultare și soluționare a disputelor în cadrul Acordului OMC privind aplicarea măsurilor sanitare și fitosanitare. Totodată, organizația s-a arătat dispusă să devină o platformă de mediere între producătorii și exportatorii ucraineni, importatorii din Republica Moldova, precum și autoritățile competente din ambele țări, pentru a facilita dialogul și identificarea unei soluții.

În același timp, Federația consideră că, în cazul în care restricțiile vor fi prelungite, Ucraina are dreptul să aplice articolul 29 „Măsurile Ucrainei ca răspuns la acțiuni discriminatorii și/sau neprietenoase ale altor state, uniuni vamale sau grupări economice” din Legea Ucrainei privind activitatea economică externă. Printre opțiunile luate în calcul se numără și interzicerea totală a importului de vin și produse vinicole (cod УКТ ВЭД 2204) din Republica Moldova.

Anterior, presa a scris că valoarea importurilor de vin moldovenesc pe piața ucraineană se ridică la aproximativ 40 de milioane de dolari.

Federația Angajatorilor din Ucraina este una dintre cele mai influente structuri ale mediului de afaceri ucrainean. Fondată în 2002, Federația reprezintă și apără de peste 20 de ani interesele companiilor atât în Ucraina, cât și pe plan internațional.

În prezent, FRU reunește aproximativ 140 de organizații patronale sectoriale și teritoriale, care reprezintă cele mai importante ramuri ale economiei ucrainene.

FRU apără interesele a circa 8 000 de întreprinderi, care, cumulat, generează aproximativ 70% din PIB-ul Ucrainei și asigură locuri de muncă pentru aproape 3 milioane de persoane.