Sprijinul americanilor pentru ucraineni începe să se clatine

Majoritatea cetăţenilor americani se opun autorizării de către Congres a unor noi fonduri destinate susţinerii Ucrainei în războiul cu Rusia, relevă un sondaj publicat vineri, 4 august, de CNN şi care arată în plus diferenţe de opinie pe acest subiect între electoratul democrat şi cel republican.

Dar, pe ansamblu, 55% dintre americanii chestionaţi consideră că SUA nu ar trebui să aloce fonduri suplimentare pentru Ucraina, faţă de 45% care sunt de acord cu autorizarea de către Congres a unor noi astfel de fonduri.
De asemenea, 51% dintre cei chestionaţi în sondaj cred că Washingtonul a făcut deja destul pentru a ajuta Ucraina, în timp ce 48% consideră că ar trebui să facă mai mult.

Într-un sondaj asemănător efectuat la sfârşitul lunii februarie 2022, în primele zile ale invaziei ruse în Ucraina, 62% dintre participanţi apreciau că Washingtonul trebuie să sprijine mai mult această ţară.
De atunci, diviziunile partizane s-au lărgit, majoritatea alegătorilor democraţi şi, de cealaltă parte, majoritatea celor republicani regăsindu-se acum în tabere opuse asupra rolului SUA în războiul din Ucraina.
Astfel, 71% dintre simpatizanţii republicani cer să nu fie acordate noi fonduri Ucrainei şi 59% estimează că Washingtonul a făcut suficient pentru a ajuta Kievul în acest război. În rândul simpatizanţilor democraţi, majoritatea afirmă opusul, 62% cer să fie oferite noi fonduri Ucrainei şi 61% cred că SUA trebuie să facă mai mult pentru Ucraina.

Dar fiecare dintre aceste două mari tabere de alegători, republicană şi democrată, este la rândul ei divizată, în funcţie de orientarea ideologică. În privinţa ajutorului financiar suplimentar pentru Ucraina, democraţii cu orientare liberală sunt de departe cei mai înfocaţi susţinători, 74% dintre ei susţinând acest ajutor, faţă de 51% în cazul democraţilor moderaţi sau conservatori. În rândul republicanilor, peste trei sferturi, 76%, dintre cei conservatori resping continuarea susţinerii financiare a Ucrainei, opinie manifestată în rândul a 61% dintre republicanii moderaţi sau liberali.

Sondajul a fost efectuat pentru CNN de către centrul SSRS în perioada 1-31 iulie, pe un eşantion reprezentativ de 1.279 de persoane, cu o marjă de eroare de 3,7%.

#suport #Ucraina #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.