Suma uriașă cerută de Polonia Uniunii Europene pentru a crește tranzitul cerealelor ucrainene

Autorităţile poloneze au prezentat Comisiei Europene o estimare de cost pentru investiţiile necesare a fi făcute în infrastructură astfel încât Varşovia să poată majora tranzitul de cereale şi alte produse agro-alimentare ucrainene via graniţa dintre Polonia şi Ucraina, a declarat o sursă europeană pentru agenţia de presă PAP.

În urmă cu câteva luni, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat că UE va furniza fonduri în scopul creşterii tranzitului cerealelor din Ucraina, dar nu a venit şi cu detalii concrete. Potrivit agenţiei de presă PAP, oficialii polonezi au prezentat Bruxelles-ului o estimare a costurilor pentru investiţiile necesare.

Potrivit documentelor consultate de PAP, autorităţile poloneze susţin că au nevoie de aproximativ 500 de milioane de euro pentru a moderniza actualele puncte de trecere a frontierei pentru camioane de la Dorohusk-Jagodzin, Hrebenne-Rawa Ruska şi Korczowa-Krakowiec, precum şi infrastructura feroviară din oraşul Przemysl, amplasat la frontiera Poloniei cu Ucraina. Alte 500 de milioane de euro ar urma să fie alocate pentru modernizarea legăturilor feroviare de la frontiera între Polonia şi Ucraina, construcţia de noi terminale pentru camioane şi construirea de puncte de control vamal.

Informaţiile publicate de PAP au fost confirmate de ambasadorul Poloniei la UE, Andrzej Sados. ”De un an şi jumătate, dorim să creştem tranzitul de cereale ucrainene spre ţările terţe, în special spre Africa. Totuşi, asta necesită investiţii şi am trimis solicitări repetate către Comisia Europeană să majoreze capacitatea infrastructurii”, a spus Andrzej Sados.

Membrii estici ai UE, Polonia, Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria, cu aprobarea Bruxelles-ului, şi-au închis pieţele pentru grâul, porumbul, rapiţa şi floarea-soarelui din Ucraina până la 15 septembrie, în încercarea de a-şi proteja propriile sectoare agricole. Măsurile au fost în vigoare, iniţial, până la 5 iunie 2023 însă Comisia Europeană a prelungit restricţiile până pe data 15 septembrie.

Săptămâna trecută, vicepremierul Jaroslaw Kaczynski a declarat că, în cazul în care interdicţia susţinută de UE nu va fi prelungită, Polonia o va continua în mod independent.

#polonia #Cereale #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În ciuda alocării de 60 de milioane de lei pentru reparații urgente acum nouă luni, reabilitarea porțiunii de cale ferată dintre Colibași și Văleni, raionul Cahul, a fost întârziată.

Antreprenorul ucrainean angajat să elaboreze proiectul nu a reușit să-și onoreze obligațiile, iar autoritățile sunt acum pe cale să rezilieze contractul. Această întârziere a dus la o creștere a costurilor estimate ale lucrărilor, deoarece terenul continuă să se degradeze, iar prețurile materialelor de construcție au crescut. În acest timp, comunitatea se confruntă cu dificultăți în accesarea serviciilor și transportului, iar soluționarea acestei probleme devine tot mai urgentă, potrivit tvrmoldova.

Comisia Situații Excepționale a alocat, în august 2023, 60 de milioane de lei pentru reabilitarea căii ferate de la Cahul – Giurgiulești. Segmentul de calea ferată a fost afectat de alunecările de terne din august 2022.

Povestea tronsonului din Sudul țării începe în 2007, cand guvernarea comunistă decide ca proiectul construcției caii ferate Cahul-Giurgiulești este unul de importanță majoră pentru Moldova, care “va asigura securitatea economică a țării”.

În anii 2007-2009, pe timpul guvernării comuniste, statul a cheltuit peste jumătate de miliard de lei pentru construcţia tronsonului Cahul – Giurgiuleşti, dar el aşa şi nu a fost finalizat.

Totodată, aceasta a fost construită foarte aproape de râul Prut, apele căruia spală terasamentul. În consecinţă, periodic, acolo este sistată circulaţia trenurilor, iar CFM este nevoită să caute bani pentru a restabili circulaţia.

În 2012, un audit al Curţii de Conturi a constatat o serie de încălcări la construcţia tronsonului de cale ferată. Controlorii au depistat că au fost incluse costuri neargumentate de 107 milioane de lei, iar cheltuielile exagerate au fost estimate la 67 de milioane de lei. Printre principalii beneficiarii ai construcţiei ar fi fost Oleg Voronin, feciorul ex-preşedintelui Republicii Moldova Vladimir Voronin, a cărui companie a efectuat o serie de lucrări.