Suma uriașă cerută de Polonia Uniunii Europene pentru a crește tranzitul cerealelor ucrainene

Autorităţile poloneze au prezentat Comisiei Europene o estimare de cost pentru investiţiile necesare a fi făcute în infrastructură astfel încât Varşovia să poată majora tranzitul de cereale şi alte produse agro-alimentare ucrainene via graniţa dintre Polonia şi Ucraina, a declarat o sursă europeană pentru agenţia de presă PAP.

În urmă cu câteva luni, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat că UE va furniza fonduri în scopul creşterii tranzitului cerealelor din Ucraina, dar nu a venit şi cu detalii concrete. Potrivit agenţiei de presă PAP, oficialii polonezi au prezentat Bruxelles-ului o estimare a costurilor pentru investiţiile necesare.

Potrivit documentelor consultate de PAP, autorităţile poloneze susţin că au nevoie de aproximativ 500 de milioane de euro pentru a moderniza actualele puncte de trecere a frontierei pentru camioane de la Dorohusk-Jagodzin, Hrebenne-Rawa Ruska şi Korczowa-Krakowiec, precum şi infrastructura feroviară din oraşul Przemysl, amplasat la frontiera Poloniei cu Ucraina. Alte 500 de milioane de euro ar urma să fie alocate pentru modernizarea legăturilor feroviare de la frontiera între Polonia şi Ucraina, construcţia de noi terminale pentru camioane şi construirea de puncte de control vamal.

Informaţiile publicate de PAP au fost confirmate de ambasadorul Poloniei la UE, Andrzej Sados. ”De un an şi jumătate, dorim să creştem tranzitul de cereale ucrainene spre ţările terţe, în special spre Africa. Totuşi, asta necesită investiţii şi am trimis solicitări repetate către Comisia Europeană să majoreze capacitatea infrastructurii”, a spus Andrzej Sados.

Membrii estici ai UE, Polonia, Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria, cu aprobarea Bruxelles-ului, şi-au închis pieţele pentru grâul, porumbul, rapiţa şi floarea-soarelui din Ucraina până la 15 septembrie, în încercarea de a-şi proteja propriile sectoare agricole. Măsurile au fost în vigoare, iniţial, până la 5 iunie 2023 însă Comisia Europeană a prelungit restricţiile până pe data 15 septembrie.

Săptămâna trecută, vicepremierul Jaroslaw Kaczynski a declarat că, în cazul în care interdicţia susţinută de UE nu va fi prelungită, Polonia o va continua în mod independent.

#polonia #Cereale #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creatorul de modă italian Giorgio Armani a murit la vârsta de 91 de ani, anunță france24.

Armani, în vârstă de 91 de ani, era sinonim cu stilul și eleganța italiană modernă. El combina flerul designerului cu perspicacitatea unui om de afaceri, conducând o companie care genera aproximativ 2,3 miliarde de euro (2,7 miliarde de dolari) pe an. Se simțea rău de ceva vreme și a fost forțat să renunțe la prezentările grupului său de la Săptămâna Modei Masculine de la Milano din iunie, fiind prima dată în cariera sa când a ratat unul dintre evenimentele sale de pe podium. Cunoscut sub numele de „Re Giorgio” – Regele Giorgio – designerul era cunoscut pentru supravegherea fiecărui detaliu al colecției sale și a fiecărui aspect al afacerii sale, de la publicitate la aranjarea părului modelelor în timp ce acestea ies pe podium. O cameră funerară va fi amenajată sâmbătă și duminică la Milano, a anunțat compania, urmată de o înmormântare privată la o dată nespecificată.

În octombrie 2017, designerul italian anunţa că intenţionează să transfere o parte din participaţia pe care o deţine la grupul său de produse de lux Giorgio Armani SpA către o fundaţie caritabilă care îi poartă numele, în ideea de a împiedica o eventuală preluare sau divizare a grupului, transmitea Reuters.

În iunie 2024, Giorgio Armani a prezentat o colecţie masculină pentru vara anului 2025 de o eleganţă discretă, fără excentricităţi, marcată de materiale fluide şi croieli suple, informa AFP. Pe fundalul unor frunze de palmier proiectate pe un ecran şi al cântecelor de păsări, manechinele au defilat în decorul intim al Teatrului Armani de pe Via Bergognone, în cadrul Săptămânii Modei masculine de la Milano.

Vestele au fost omniprezente, purtate peste o tunică, un pulover sau chiar direct pe piele. Fularul înnodat în jurul gâtului şi pălăria cu panglică, purtată neglijent într-o mână, au completat look-ul estival imaginat de Giorgio Armani. Jacheta reinventată, fără umeri şi fără căptuşeală, emblema acestui brand încă de la înfiinţarea sa din 1975, a fost disponibilă într-un număr infinit de variante, cu sau fără revere, cu un singur sau cu un dublu şir de nasturi, uneori cu dungi fine şi întotdeauna aproape de corp.Pantalonii cu pense, susţinuţi sau nu de bretele, largi şi din ţesături uşoare, cum ar fi bumbac, in, catifea, satin şi chiar mătase. Într-un alt stil, mai degrabă oriental, frunzele de palmier au decorat cămăşi, veste şi pantaloni din mătase.

Deşi noua colecţie a fost fidelă stilului obişnuit “şic casual” al mărcii italiene, costumul strict cu cravată, în nuanţe de gri sau negru, croit pe măsură pentru oameni de afaceri, şi-a avut şi el locul său. Giorgio Armani a folosit o paletă diversă de culori, care a variat de la gri la grej, camel şi negru, trecând prin albastru închis, cu câteva tuşe de roz.