Datoria Moldovei față de creditorii bilaterali s-a majorat cu 2,4 milioane de dolari în primul trimestru

Datoria totală a Republicii Moldova către creditorii bilaterali a înregistrat o creștere în primul trimestru al anului 2023, conform datelor furnizate de Banca Națională a Moldovei. Datoria a crescut cu 2,45 milioane USD, sau cu 1,2%, ajungând la un total de 204,11 milioane USD.

Potrivit datelor oficiale, Franța s-a clasat ca cel mai mare creditor bilateral al Republicii Moldova în perioada ianuarie-martie 2023, cu o pondere semnificativă de 39,9% din totalul datoriei. Pe locul doi s-a situat Japonia, cu o pondere de 25,6% din totalul datoriei, iar pe locul trei a fost Polonia, contribuind cu 10,9% din volumul total al datoriei bilaterale.

Detaliind situația cu cei mai mari creditori, în primul trimestru al anului 2023, datoria bilaterală a Moldovei către Franța a ajuns la 81,6 milioane USD, reflectând o creștere de 2,3% față de sfârșitul anului 2022. Datoria față de Japonia a crescut cu 1%, ajungând la 52,26 milioane dolari, față de 51,76 milioane dolari la sfârșitul anului 2022. Datoria către Polonia a înregistrat o creștere de 2,2%, ajungând la 22,22 milioane dolari, comparativ cu 21,73 milioane dolari la sfârșitul anului 2022.

În același timp, datoria bilaterală a Moldovei către Austria a crescut cu 1,1%, atingând 16,16 milioane dolari, iar datoria către Rusia a înregistrat o creștere de 0,7%, ajungând la 14,6 milioane dolari. În ceea ce privește datoria față de Statele Unite, aceasta a înregistrat o scădere de 5,8%, ajungând la 12,07 milioane dolari. Germania a înregistrat o creștere de 2,2%, cu datoria ajungând la 5,2 milioane dolari.

Pe de altă parte, datoria bilaterală a Moldovei către alte țări a scăzut cu 7,3%, ajungând la 0,63 milioane dolari față de 0,68 milioane dolari în aceeași perioadă a anului trecut.

Aceste date indică evoluțiile din sfera datoriilor bilaterale ale Republicii Moldova și reflectă interacțiunile financiare cu diferite țări partenere în primul trimestru al anului 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#creditori #datorie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.