Datoria Moldovei față de creditorii bilaterali s-a majorat cu 2,4 milioane de dolari în primul trimestru

Datoria totală a Republicii Moldova către creditorii bilaterali a înregistrat o creștere în primul trimestru al anului 2023, conform datelor furnizate de Banca Națională a Moldovei. Datoria a crescut cu 2,45 milioane USD, sau cu 1,2%, ajungând la un total de 204,11 milioane USD.

Potrivit datelor oficiale, Franța s-a clasat ca cel mai mare creditor bilateral al Republicii Moldova în perioada ianuarie-martie 2023, cu o pondere semnificativă de 39,9% din totalul datoriei. Pe locul doi s-a situat Japonia, cu o pondere de 25,6% din totalul datoriei, iar pe locul trei a fost Polonia, contribuind cu 10,9% din volumul total al datoriei bilaterale.

Detaliind situația cu cei mai mari creditori, în primul trimestru al anului 2023, datoria bilaterală a Moldovei către Franța a ajuns la 81,6 milioane USD, reflectând o creștere de 2,3% față de sfârșitul anului 2022. Datoria față de Japonia a crescut cu 1%, ajungând la 52,26 milioane dolari, față de 51,76 milioane dolari la sfârșitul anului 2022. Datoria către Polonia a înregistrat o creștere de 2,2%, ajungând la 22,22 milioane dolari, comparativ cu 21,73 milioane dolari la sfârșitul anului 2022.

În același timp, datoria bilaterală a Moldovei către Austria a crescut cu 1,1%, atingând 16,16 milioane dolari, iar datoria către Rusia a înregistrat o creștere de 0,7%, ajungând la 14,6 milioane dolari. În ceea ce privește datoria față de Statele Unite, aceasta a înregistrat o scădere de 5,8%, ajungând la 12,07 milioane dolari. Germania a înregistrat o creștere de 2,2%, cu datoria ajungând la 5,2 milioane dolari.

Pe de altă parte, datoria bilaterală a Moldovei către alte țări a scăzut cu 7,3%, ajungând la 0,63 milioane dolari față de 0,68 milioane dolari în aceeași perioadă a anului trecut.

Aceste date indică evoluțiile din sfera datoriilor bilaterale ale Republicii Moldova și reflectă interacțiunile financiare cu diferite țări partenere în primul trimestru al anului 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#creditori #datorie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.