Fiscul luptă cu salariile în plic: S-a diminuat practica

Potrivit datelor prezentate de fisc, în primele șase luni ale anului 2023 s-a constatat o reducere semnificativă a acestei practici, în urma acțiunilor concentrate întreprinse pentru a consilia și informa contribuabilii în vederea creării unui mediu favorabil pentru respectarea voluntară a legislației.

Planul de acțiuni pentru prevenirea și combaterea muncii ne(sub)declarate pentru anul 2023 a implicat acțiuni de sprijin pentru contribuabilii care respectă responsabil obligațiile fiscale, precum și abordarea riguroasă a contribuabililor care evită cu bună știință plata impozitelor și taxelor. În acest sens, SFS a efectuat vizite fiscale la 4,457 de agenți economici și a organizat 160 de seminarii pentru a informa și sensibiliza atât angajatorii, cât și angajații din sectoare cu risc ridicat de neconformitate cu legislația.

Rezultatele acțiunilor desfășurate de SFS în primele șase luni ale anului au condus la identificarea și sancționarea unor încălcări ale legislației privind relațiile de muncă. Au fost adoptate 110 decizii referitoare la astfel de încălcări, care au inclus aspecte legate de corectitudinea calculării și achitării plăților salariale, impozitelor și contribuțiilor corespunzătoare.

Ca urmare, au fost calculate obligații fiscale suplimentare, cum ar fi impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală, în sumă totală de 10,2 milioane de lei. Dintre acestea, 9,4 milioane de lei au fost achitate către bugetul statului.

Astfel, pentru 6 luni ale anului 2023, în rezultatul controalelor au fost calculate suplimentar la buget obligații fiscale aferente plăților salariale (cu excepția penalităților și amenzilor aplicate) în sumă totală de 6,3 milioane de lei sau cu 1,2 milioane de lei mai puțin comparativ cu perioada similară a anului 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#achitare #Fisc #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.