Rubla a ajuns să valoreze mai puţin de un cent faţă de dolarul american. Pe cine aruncă vina Kremlinul

Rubla rusă continuă să înregistreze scăderi, iar consilierul economic al președintelui Putin atrage atenția asupra politicii monetare relaxate, în timp ce autoritățile monetare din Rusia intră într-un conflict crescând, scrie Reuters.

Tensiunile economice din Rusia devin tot mai evidente în contextul scăderii valorii rublei, care a ajuns la minime istorice în raport cu dolarul american. Consilierul economic al președintelui Vladimir Putin, Maksim Oreșkin, a exprimat reproșuri față de Banca Centrală a Rusiei într-un articol de opinie, atribuind devalorizarea monedei ruse unei politici monetare relaxate și dezvăluind o diviziune tot mai profundă între autoritățile monetare ale țării.

Rubla a înregistrat o scădere semnificativă în ultimele luni, având în vedere evenimentele geopolitice și incertitudinile economice. O devalorizare de aproximativ 30% în raport cu dolarul american din începutul anului 2023 a fost atribuită politicii monetare mai puțin stricte și reducerii excedentului de cont curent al Rusiei.

Consilierul economic Maksim Oreșkin a subliniat în articolul său că Kremlinul dorește o rublă mai puternică și se așteaptă la o normalizare în viitorul apropiat. El a menționat că o rublă mai slabă afectează economia Rusiei și veniturile reale ale populației, subliniind că o monedă stabilă este în interesul țării.

Banca Centrală a Rusiei a răspuns la criticile exprimate de Oreșkin, menționând că nu există riscuri semnificative pentru stabilitatea financiară și sugerând că o majorare a ratei dobânzii ar putea fi luată în considerare în viitorul apropiat.

Această scădere a rublei a fost în mare parte influențată de numeroși factori, inclusiv conflictul cu Ucraina și efectele sancțiunilor internaționale. Specialiștii consideră că pentru a contracara devalorizarea rublei, Rusia ar putea lua în calcul reintroducerea unor controale mai stricte asupra capitalului sau majorarea ratelor dobânzilor. Cu toate acestea, oricare dintre aceste măsuri ar putea avea implicații asupra economiei și finanțelor țării.

Într-o mișcare pentru a reduce volatilitatea rublei, Banca Centrală a oprit achizițiile de valută ale Ministerului de Finanțe, iar experții consideră că numai aceste măsuri nu vor fi suficiente pentru a consolida moneda.

Într-o perioadă de incertitudine economică și politici divergente, economia Rusiei rămâne în atenția observatorilor internaționali, iar deciziile luate de autoritățile monetare vor avea un impact semnificativ asupra evoluției acesteia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rubla #curs #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.