Rubla a ajuns să valoreze mai puţin de un cent faţă de dolarul american. Pe cine aruncă vina Kremlinul

Rubla rusă continuă să înregistreze scăderi, iar consilierul economic al președintelui Putin atrage atenția asupra politicii monetare relaxate, în timp ce autoritățile monetare din Rusia intră într-un conflict crescând, scrie Reuters.

Tensiunile economice din Rusia devin tot mai evidente în contextul scăderii valorii rublei, care a ajuns la minime istorice în raport cu dolarul american. Consilierul economic al președintelui Vladimir Putin, Maksim Oreșkin, a exprimat reproșuri față de Banca Centrală a Rusiei într-un articol de opinie, atribuind devalorizarea monedei ruse unei politici monetare relaxate și dezvăluind o diviziune tot mai profundă între autoritățile monetare ale țării.

Rubla a înregistrat o scădere semnificativă în ultimele luni, având în vedere evenimentele geopolitice și incertitudinile economice. O devalorizare de aproximativ 30% în raport cu dolarul american din începutul anului 2023 a fost atribuită politicii monetare mai puțin stricte și reducerii excedentului de cont curent al Rusiei.

Consilierul economic Maksim Oreșkin a subliniat în articolul său că Kremlinul dorește o rublă mai puternică și se așteaptă la o normalizare în viitorul apropiat. El a menționat că o rublă mai slabă afectează economia Rusiei și veniturile reale ale populației, subliniind că o monedă stabilă este în interesul țării.

Banca Centrală a Rusiei a răspuns la criticile exprimate de Oreșkin, menționând că nu există riscuri semnificative pentru stabilitatea financiară și sugerând că o majorare a ratei dobânzii ar putea fi luată în considerare în viitorul apropiat.

Această scădere a rublei a fost în mare parte influențată de numeroși factori, inclusiv conflictul cu Ucraina și efectele sancțiunilor internaționale. Specialiștii consideră că pentru a contracara devalorizarea rublei, Rusia ar putea lua în calcul reintroducerea unor controale mai stricte asupra capitalului sau majorarea ratelor dobânzilor. Cu toate acestea, oricare dintre aceste măsuri ar putea avea implicații asupra economiei și finanțelor țării.

Într-o mișcare pentru a reduce volatilitatea rublei, Banca Centrală a oprit achizițiile de valută ale Ministerului de Finanțe, iar experții consideră că numai aceste măsuri nu vor fi suficiente pentru a consolida moneda.

Într-o perioadă de incertitudine economică și politici divergente, economia Rusiei rămâne în atenția observatorilor internaționali, iar deciziile luate de autoritățile monetare vor avea un impact semnificativ asupra evoluției acesteia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rubla #curs #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Maratonul scumpirii carburanților, început în luna martie, are și un beneficiar despre care se vorbește mai puțin: bugetul public național. Economistul Veaceslav Ioniță estimează că, în perioada martie–septembrie, creșterea prețurilor la benzină și motorină generează peste un miliard de lei TVA suplimentar față de nivelul de impozitare pe litru de la începutul anului.
Potrivit calculelor economistului, suma estimată pentru întreaga perioadă ajunge la aproximativ 1,026 miliarde de lei. Cea mai mare parte provine din motorină, care generează aproape 86% din total, pe fondul unui consum mult mai mare și al unei creșteri mai accentuate a componentei fiscale pe litru.

Ioniță arată că mecanismul este simplu: acciza este stabilită pe unitatea de cantitate, în timp ce TVA depinde de prețul produsului. Astfel, chiar dacă cota TVA nu se modifică, suma achitată de consumator crește odată cu scumpirea carburantului.

La începutul anului, un litru de benzină costa aproximativ 22 de lei, iar acum prețul a trecut de 34 de lei. În cazul motorinei, prețul a urcat de la circa 19 lei la aproape 37 de lei pe litru, ceea ce înseamnă o scumpire aproape dublă.

Economistul estimează că, la începutul anului, accizele și TVA însumau aproximativ 11 lei pentru fiecare litru de benzină. La un rezervor de 50 de litri, componenta fiscală era de circa 550 de lei. În septembrie, taxele incluse într-un litru ajung la aproximativ 12,70 lei, iar pentru același plin de 50 de litri consumatorul achită circa 635 de lei sub formă de taxe. Diferența este de aproximativ 85–87 de lei.

La motorină, presiunea fiscală suplimentară este și mai mare. Dacă în ianuarie–februarie accizele și TVA reprezentau aproximativ 6,60 lei pe litru, în septembrie suma ajunge la circa 9,20 lei. Diferența de 2,56 lei pe litru înseamnă aproape 128 de lei în plus la un rezervor de 50 de litri.

Pentru calculul impactului la nivel național, Ioniță pornește de la un consum mediu lunar estimat la aproximativ 73 de milioane de litri de motorină și 18 milioane de litri de benzină. Potrivit acestuia, chiar și un singur leu suplimentar de impozit pe litru se transformă în zeci de milioane de lei în fiecare lună.

În septembrie, potrivit estimării economistului, TVA suplimentar generat de scumpirea carburanților ajunge la aproximativ 218 milioane de lei într-o singură lună, cel mai ridicat nivel din perioada analizată.

Ioniță atrage atenția că presiunea este resimțită în special de consumatorii de motorină, printre care agricultorii și transportatorii. În agricultură, impactul este deosebit de puternic, deoarece motorina este indispensabilă lucrărilor din câmp și trebuie procurată indiferent de nivelul prețului.

Economistul precizează însă că estimarea nu reprezintă o constatare a depășirii planului de încasări bugetare. Încasările nete depind inclusiv de deducerile de TVA, de consumul efectiv, iar pentru septembrie este folosită o estimare pentru întreaga lună.