VinOpera 2023: Primul festival internațional în Moldova, alimentat 100% de energie verde

Într-o premieră absolută pentru Republica Moldova, Festivalul Internațional VinOpera 2023 se îndreaptă spre o nouă direcție, devenind primul eveniment de acest gen din țară alimentat în întregime de energie solară. Sub conducerea Fundației „Constantin Mimi” și găzduit de Castelul Mimi, festivalul își propune să ofere o experiență muzicală de calitate, dar și să trimită un semnal clar despre importanța sustenabilității în evenimentele culturale.

Castelul Mimi a făcut investiții importante în infrastructura sa de energie solară, instalând 250 kW de panouri solare pentru a se alătura celor 137 kW deja existenți. Împreună, acestea vor furniza 70% din necesarul energetic al castelului. Mai mult decât cifre, acest efort reprezintă o atitudine responsabilă față de mediu.

„Am dorit ca VinOpera să fie un exemplu pentru evenimentele culturale viitoare în ceea ce privește utilizarea resurselor regenerabile”, a declarat Adrian Trofim, director executiv al Castel Mimi.

Între acordurile muzicii clasice și degustările de vinuri fine, se află un angajament solid față de mediu. Pentru a face o schimbare reală, organizatorii au luat măsuri concrete pentru ca evenimentul să fie mai prietenos cu mediul:

– Opțiunea de Transport Eco-Friendly: Încurajarea participanților să folosească transportul în comun, în special trenurile, pentru a reduce emisiile de carbon.

– Energia Solară în Prim-Plan: Festivalul se va alimenta exclusiv cu energie solară, contribuind astfel la reducerea impactului asupra mediului.

– Gestionarea Deșeurilor: Promovarea reciclării și gestionării corecte a deșeurilor în timpul evenimentului.

– Susținerea Producătorilor Locali: Promovarea producătorilor locali de vin și a practicilor de producție sustenabilă.

– Accesibilitate și Educație: Asigurarea unei experiențe accesibile pentru toate persoanele, inclusiv cele cu dizabilități, și programe educaționale pentru conștientizare.

Programat între 30 august și 1 septembrie, festivalul se va desfășura în trei locații. La Varniţa şi Bulboaca toţi pasionaţii de muzică bună sunt aşteptaţi gratuit, la recitaluri susţinute de Ansamblul Etnofolcloric “Plăieşii”, “Gândul Mîţei Band”, Maestrul naiului Constantin Moscovici şi “Felicia Dunaf Band”.

Castel Mimi așteaptă vizitatorii pe 1 septembrie la Festivalul Internațional de Muzică Clasică VinOpera, ediția a VI-a! Biletele pot fi procurate AICI. Va fi o seară de neuitat începând cu ora 20.00, cu artiști celebri de la Opera Națională din București și Teatrul Naţional de Operă şi Balet “Maria Bieșu” din Chișinău. Iordache Basalic, Mădălina Barbu, Lilia Istratii şi Dumitru Mîțu te vor încânta într-un concert simfonic sub conducerea lui Daniel Jinga.

Pentru detalii suplimentare despre festival, programul acestuia, puteți accesa link-ul următor: Festivalul Internațional de Muzică VinOpera 2023 – o simbioză dintre muzica clasică, rock și folclor – Realitatea.md

Grupul de presă Realitatea este partener media general al Festivalului Internațional de Muzică Clasică VinOpera 2023. Urmăriți-ne pentru a afla primii cele mai interesante detalii despre VinOpera.

#festiiva #mimi #vin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.