De ce nu a fost recuperat niciun leul din jaful bancar? Dragalin: Condamnații au foarte multe drepturi

Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a atras atenția în cadrul emisiunii „Puterea a patra” asupra provocărilor în ceea ce privește recuperarea bunurilor confiscate în urma sentințelor de condamnare. Potrivit declarațiilor sale, deși au existat sentințe și confiscare în valoare de sute de milioane de lei de condamnare în cazul furtului miliardului, recuperarea efectivă a acestor bunuri a fost în mare măsură ineficientă. Aceste observații vin într-un context în care modul de executare a sentințelor și a confiscărilor pare a necesita modificări pentru a asigura un proces mai eficient și mai rapid.

Veronica Dragalin a subliniat că procedurile actuale de executare a sentințelor și confiscărilor sunt deseori întârziate și complicate, ceea ce îngreunează eforturile de a transforma deciziile judiciare în bunuri și active reale în beneficiul statului. Ea a menționat că există nevoia de a revizui Codul de Executare pentru a aborda aceste dificultăți și pentru a asigura că confiscarea bunurilor devine un proces mai eficient și mai transparent.

Dragalin a mai subliniat că unul dintre obstacolele majore în recuperarea bunurilor este prezența unor drepturi extinse ale condamnaților, ceea ce duce la tergiversarea procesului de confiscare și transfer al bunurilor către stat. Astfel, ea a susținut că este necesară o abordare mai echilibrată care să respecte drepturile fundamentale ale condamnaților, dar care să permită și o recuperare mai eficientă a bunurilor în folosul statului.

În concluzie, Veronica Dragalin a atras atenția asupra importanței îmbunătățirii procesului de executare a sentințelor de confiscare și a subliniat că o astfel de schimbare ar putea avea un impact pozitiv asupra luptei împotriva corupției și a infracțiunilor economice. Modificarea Codului de Executare ar putea aduce soluții pentru dificultățile actuale și ar asigura că justiția este într-adevăr realizată atunci când bunurile obținute ilegal sunt recuperate în beneficiul comunității. „Chiar și când avem o decizie cu confiscare până a o transforma în bani reali în interesul statului e destul de complicat. E una unde condamnații au foarte multe drepturi și acest lucru tergiversează încasarea bunurilor în folosul statulu”.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat de Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Dragalin #miliard #Furt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.