Milioane de lei de la Procuratura Generală s-au dus pe apa sâmbetei

În perioada 2018-2022, organelor Procuraturii Generale i-au fost precizate alocații de la bugetul de stat în sumă totală de 1,8 miliarde lei, cheltuielile de casă și cele efective constituind 1,7 miliarde lei.

Curtea de Conturi a constat în cadrul auditului că au fost achiziționate produse licențiate pentru calculatoare la un cost majorat cu 2,4 mil lei, comparativ cu prețul agreat cu Compania furnizoare de produse software. Prezența suspiciuni rezonabile de fraudă: a) la achitarea licențelor pentru calculatoare în valoare de 2,5 mil lei, care real nu au fost livrate și instalate, conform proceselor verbale de primire –predare a licențelor; b) la procurarea a 48 de licențe pentru servere în valoare de 1,1 mil lei mii lei, servere pe care Procuratura Generală nici nu le deține. Prin aceste acțiuni, factorii responsabili din cadrul PG au cauzat pierderi bugetului de stat în sumă de 3,6 mil lei.

Totodată, auditul indică și răscumpărarea dubioasă de către Procuratura Generală a licențelor, din buget fiind achitată 7,6 mil lei, în lipsa documentelor confirmative sau amendamentelor la Acordul de licențiere.

Auditul a constatat persistența neregulilor sistemice la achiziționarea și efectuarea lucrărilor de reparație capitală a sediilor organelor procuraturii, astfel fiind constatate următoarele nereguli:

planificarea și fundamentarea neconformă a necesităților de achiziție a lucrărilor de reparații, fapt, ce a condus la efectuarea lucrărilor suplimentare pentru reparația rețelelor electrice, rețelelor de încălzire etc.;

achiziționarea și executarea neregulamentară a lucrărilor de reparație în lipsa documentației de proiect și a devizelor verificate regulamentar, în valoare de 17,7 mil.lei, fapt ce a condiționat unele dezacorduri între Procuratura Generală și antreprenori privind volumul și calitatea lucrărilor efectuate, precum și declanșarea unor litigii în instanțele de judecată, care pot genera pierderi la buget;

admiterea unor devieri între prețurile stabilite în devizul-ofertă și cele din procesele-verbale privind executarea lucrărilor de reparații capitale la sediul PG, amplasat în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 73, ca rezultat, efectuând cheltuieli nejustificate de 485,1 mii lei.

Procuratura Generală nu a dispus de un proces regulamentar privind efectuarea cheltuielilor pentru carburanți, fiind atestată depășirea parcursului limită stabilit pentru unitățile de transport a entității, precum și stabilirea și aprobarea normelor exagerate de consum al carburanților pentru unele unități de transport. În consecință, se atestă că doar pentru 17 autovehicule (model Dacia Logan) instituția a efectuat cheltuieli bugetare neconforme în valoare de 0,3 mil. lei.

Există multiple abateri și neconformități și în procesul de gestionare a patrimoniului public de către Procuratura Generală. Astfel, lipsa unei monitorizări eficiente asupra patrimoniului aflat în gestiune a determinat faptul că în evidența contabilă a Procuraturii Generale sunt înregistrate două clădiri, care, potrivit înregistrărilor cadastrale au fost înstrăinate în folosul unor persoane fizice. Unul din aceste imobile reprezenta o fostă clădire administrativă a Procuraturii teritoriale Anenii-Noi, care fiindu-i în anul 2009 modificată destinația în bloc locativ, iar cu acordul conducerii procuraturii a fost privatizată.

Cât privește al doilea imobil acesta urma a fi transmis primăriei or. Rezina de către Procuratura Generală, ceea ce de fapt nu s-a efectuat, între timp APL a inițiat procesul de privatizare a acestuia, imobilul fiind vândut unei persoane fizice.

La fel, auditul a constatat neînregistrarea în evidența contabilă a Procuraturii Generale a 19 terenuri aferente sediilor procuraturilor teritoriale cu suprafața de 2 ha și a unui garaj, iar la organul cadastral nefiind înregistrată o clădire administrativă și 12 garaje, ceea ce contravine cadrului normativ în vigoare și implică riscuri privind integritatea acestora.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ilegalitati #procuratura #audit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După ce Ucraina a restricționat mișcarea capitalului, în urma invaziei Rusiei din februarie 2022, Banca Națională (NBU) este în proces de finalizare a unui amplu pachet de liberalizare. Măsurile sunt menite să susțină companiile locale și să atragă noi investitori, costul estimat fiind de 5,5 miliarde de dolari. Oficialii nu au furnizat o dată certă pentru adoptarea măsurilor.

Mai mulți oficiali ai băncii centrale au vorbit cu Reuters despre relaxarea restricțiilor pe mișcările de capital, conform Agerpres. În urmă cu doi ani, NBU a impus restricţii dure asupra ieşirilor de capital şi a înăsprit controlul asupra schimburilor de valută, în ideea de a menţine stabilitatea financiară. În paralel, economia Ucrainei s-a contractat cu aproape o treime în primul an de război.

Pe măsură ce companiile ucrainene s-au adaptat la război au existat solicitări pentru relaxarea restricţiilor vizând mişcările de capital. Graţie ajutoarelor financiare, în valoare de mai multe miliarde de dolari, venite de la partenerii occidentali, economia ucraineană a înregistrat un avans de 5,3%, anul trecut, în timp ce prognozele pentru acest an arată un avans de 3%.

„Va fi cel mai mare pachet de liberalizare a mişcărilor de capital de la debutul invaziei”, a precizat departamentul de comunicare al Băncii Naţionale a Ucrainei.

Printre măsuri ar urma să se afle: acordarea permisiunii de a plăti, parţial, noi dividende non-rezidenţilor, autorizarea plăţilor pentru importurile de servicii şi plata dobânzilor pentru vechile datorii.

O decizie este aşteptată să fie adoptată în curând, au precizat oficialii de la NBU, însă nu au furnizat şi o dată exactă, precizând că se mai lucrează încă la ultimele detalii care vor fi discutate şi cu Fondul Monetar Internaţional, un important susţinător financiar al Ucrainei.

Banca Naţională a Ucrainei a început anul trecut să relaxeze restricţiile impuse mişcărilor de capital. Unul din primii paşi a fost introducerea unui curs de schimb mai flexibil, relaxând cursul de schimb fix pentru hrivna ucraineană. De asemenea, banca centrală a publicat o foaie de parcurs pentru noi măsuri de relaxare, atunci când războiul şi situaţia economică o vor permite.

Printre restricţiile cu care se confruntă, în prezent, companiile din Ucraina se regăseşte atât accesul limitat la achiziţiile de valută, cât şi limite la derularea anumitor plăţi operaţionale.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei, Andri Pişni, a afirmat anterior că banca centrală este aproape de a finaliza prima etapă a liberalizării, în condiţiile în care ajutorul financiar extern vital pentru acest an a fost asigurat.

La data de 1 aprilie 2024, rezervele valutare ale NBU au atins un nivel-record de 43,76 miliarde de dolari. Banca centrală estimează costul noilor măsuri de liberalizare la aproximativ 5,5 miliarde de dolari.

Una dintre cele mai cerute măsuri este posibilitatea firmelor de a plăti pentru importurile de servicii, precum marketing, publicitate şi consultanţă de business, în contextul în care companiile ucrainene încearcă să intre pe noi pieţe şi să urmărească noi oportunităţi de creştere, pentru a contracara pierderile suferite acasă din cauza războiului.