Factură de infarct! Suma uriaşă pe care o are de plătit un consumator. Populația de la nord riscă să stea pe întuneric

Îngrijorarea crește în rândul consumatorilor din regiunea de nord a Republicii Moldova, întrucât datoriile acumulate de Întreprinderea de Stat „Acva-Nord” pentru energia electrică consumată au atins un nivel critic de peste 35,5 milioane de lei. Această situație de criză financiară pune în pericol stabilitatea furnizării energiei electrice către comunitățile din zonă, anunță FEE Nord.

Modul de administrare al Întreprinderii de Stat „Acva-Nord” a dus la o majorare constantă a datoriilor față de Societatea pe Acțiuni „Furnizarea Energiei Electrice Nord”, provocând o deteriorare a situației financiare. În intervalul decembrie 2022 – iulie 2023, ÎIS „Acva-Nord” a acumulat o datorie de 26,2 milioane lei pentru energia electrică consumată. Notabil este faptul că, în tabelul creanțelor în cadrul procedurii de insolvabilitate, au fost incluse doar 9,3 milioane de lei, subliniind discrepanța semnificativă.

Chiar dacă este înțeleasă dificultatea situației financiare cu care se confruntă ÎIS „Acva-Nord”, este crucial să se conștientizeze impactul direct al datoriilor asupra furnizării continue și stabile a energiei electrice către consumatorii din regiunea de nord a țării.

În acest context, se încurajează Întreprinderea de Stat „Acva-Nord” să abordeze cu seriozitate această situație alarmantă și să coopereze cu autoritățile în vederea identificării soluțiilor durabile. În interesul comun, este vital să se ia măsuri decisive pentru a preveni consecințele negative asupra alimentării cu energie electrică și pentru a asigura un cadru stabil și sustenabil pentru toți consumatorii din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #datorie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană explorează o nouă schemă pentru a obține mai multe fonduri destinate Ucrainei, folosind cele circa 200 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Rusiei, înghețate în conturile Euroclear. Potrivit unor surse citate de Politico, Comisia Europeană analizează posibilitatea transferării acestor active într-un fond special (SPV) controlat de UE, care să le reinvestească în instrumente financiare cu randamente mai ridicate.

Scopul este creșterea câștigurilor generate de aceste rezerve, care ar urma să fie direcționate către Kiev. În prezent, o mare parte din bani sunt reinvestiți prin Banca Centrală a Belgiei, care oferă una dintre cele mai scăzute dobânzi fără risc din UE. Noul fond ar permite plasamente mai agresive, inclusiv în obligațiuni pe termen lung ale unor state ca Germania, Italia sau chiar SUA, cu randamente de până la 5% anual.

Deși confiscarea directă a acestor rezerve rămâne un subiect sensibil – mai multe țări și Banca Centrală Europeană se opun, invocând riscuri juridice și impact negativ asupra încrederii în euro – noua strategie ocolește problema juridică, maximizând totodată profiturile obținute din înghețarea activelor.

În paralel, miniștrii de finanțe ai celor 27 de state membre urmează să discute joi, la un dineu informal în Luxemburg, noul plan propus. Într-o scrisoare de invitație obținută de Politico, Polonia – care deține în prezent președinția rotativă a UE – subliniază necesitatea urgentă de a identifica opțiuni clare privind utilizarea rezervelor înghețate și menținerea regimului de sancțiuni, în special în contextul posibilului veto din partea Ungariei.

UE a promis anul trecut că va contribui cu 18 miliarde de euro la un pachet G7 de 50 miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat cu veniturile viitoare din aceste rezerve. Suma va fi achitată integral până la sfârșitul anului curent. Noua schemă ar asigura surse de finanțare și pentru anul 2026, când necesitățile bugetare ale Kievului vor rămâne semnificative.