Factură de infarct! Suma uriaşă pe care o are de plătit un consumator. Populația de la nord riscă să stea pe întuneric

Îngrijorarea crește în rândul consumatorilor din regiunea de nord a Republicii Moldova, întrucât datoriile acumulate de Întreprinderea de Stat „Acva-Nord” pentru energia electrică consumată au atins un nivel critic de peste 35,5 milioane de lei. Această situație de criză financiară pune în pericol stabilitatea furnizării energiei electrice către comunitățile din zonă, anunță FEE Nord.

Modul de administrare al Întreprinderii de Stat „Acva-Nord” a dus la o majorare constantă a datoriilor față de Societatea pe Acțiuni „Furnizarea Energiei Electrice Nord”, provocând o deteriorare a situației financiare. În intervalul decembrie 2022 – iulie 2023, ÎIS „Acva-Nord” a acumulat o datorie de 26,2 milioane lei pentru energia electrică consumată. Notabil este faptul că, în tabelul creanțelor în cadrul procedurii de insolvabilitate, au fost incluse doar 9,3 milioane de lei, subliniind discrepanța semnificativă.

Chiar dacă este înțeleasă dificultatea situației financiare cu care se confruntă ÎIS „Acva-Nord”, este crucial să se conștientizeze impactul direct al datoriilor asupra furnizării continue și stabile a energiei electrice către consumatorii din regiunea de nord a țării.

În acest context, se încurajează Întreprinderea de Stat „Acva-Nord” să abordeze cu seriozitate această situație alarmantă și să coopereze cu autoritățile în vederea identificării soluțiilor durabile. În interesul comun, este vital să se ia măsuri decisive pentru a preveni consecințele negative asupra alimentării cu energie electrică și pentru a asigura un cadru stabil și sustenabil pentru toți consumatorii din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #datorie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.