Economia Germană s-a confruntat cu o stagnare în cel de al doilea trimestru din 2023, care afectează toată zona euro, scrie Bloomberg.
Cauzele stagnării sunt creşterea economică global slabă – care a lovit direct în exporturile germane – industria prelucrătoare care a încetinit brusc, dar şi consumul zguduit de inflaţia galopantă şi de creşterile agresive ale dobânzilor realizate pentru a o readuce la pragul de 2%.
Este puţin probabil ca acest raport să calmeze îngrijorările legate de faptul că cea mai mare economie a Europei – cândva motorul de creştere al regiunii – se confruntă cu o perioadă îndelungată de slăbiciune. Germania este singura economie importantă despre care se preconizează că va scădea în acest an, iar perspectivele sunt sumbre.
„Continuăm să considerăm că economia germană este blocată în zona crepusculară dintre stagnare şi recesiune”, a declarat Carsten Brzeski, şeful departamentului macro al ING.
Industria a avut în iunie cea mai proastă lună din ultima jumătate de an, iar comenzile din fabrică – un indicator al activităţii viitoare – abia dacă au crescut în al doilea trimestru.
Săptămâna aceasta a adus mai multe semne de slăbiciune, deoarece indicele directorilor de achiziţii al S&P Global pentru luna august a scăzut la 44,7 – cel mai scăzut nivel din ultimii peste trei ani, iar serviciile s-au contractat pentru prima dată în ultimele opt luni.
Un sondaj separat realizat de S&P a relevat dificultăţi similare pentru zona euro, formată din 20 de ţări, ceea ce i-a determinat pe investitori să parieze că Banca Centrală Europeană va întrerupe luna viitoare campania fără precedent de majorare a ratelor de dobândă.
Preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, a declarat într-un interviu pentru Bloomberg TV că, în condiţiile în care inflaţia este încă peste 5%, este „mult prea devreme” să ne gândim la o pauză. În acelaşi timp, el a respins afirmaţiile potrivit cărora Germania se transformă din nou în „omul bolnav al Europei”.
Cu toate acestea, firmele din Germania trag un semnal de alarmă.
Hamburger Hafen a înregistrat o scădere abruptă a volumelor de transport maritim în al doilea trimestru şi a avertizat săptămâna trecută că se aşteaptă la o „scădere semnificativă” a veniturilor la subgrupul său de logistică portuară. Războiul Rusiei în Ucraina, tensiunile geopolitice, inflaţia şi creşterea ratelor dobânzilor pun presiune asupra cererii industriale şi de consum, împiedicând redresarea economică globală.
Între timp, veniturile Siemens AG au fost sub estimările analiştilor, deoarece compania s-a confruntat cu o scădere a cererii pentru unitatea sa de industrii digitale din China. Şi Salzgitter, unul dintre cei mai mari producători de oţel din Europa, a raportat, de asemenea, rezultate mai slabe decât se aştepta şi a sugerat că producţia va fi mai slabă în a doua jumătate a anului decât în prima.
La începutul acestei săptămâni, Bundesbank a declarat că economia va stagna probabil şi în acest trimestru, în condiţiile în care ratele ridicate ale dobânzilor şi cererea globală slabă vor afecta producţia. În acelaşi timp, o piaţă a forţei de muncă robustă, creşteri salariale puternice şi o inflaţie moderată vor susţine o revigorare a cheltuielilor de consum.
În perioada aprilie-iunie, consumul privat a fost stabil, după ce a scăzut în cele două trimestre precedente. Investiţiile brute au crescut cu 2,1%, în timp ce exporturile au scăzut cu 1,1%.
